Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru bun─âtate

bun─ât├íte sf [At: COD. VOR 146/13 / Pl: ~t─â╚Ťi, (rar) ~ t─â╚Ťuri / E: lat bonitas, -atem] 1 ├Änsu╚Öirea de a fi bun (2) Si: (├«vr) bun─ât─âcios, bun─ât─âmare (1), bune╚Ťe (1). 2 ├Änclina╚Ťia de a face bine. 3 ├Ändurare. 4 Mil─â. 5 Bl├ónde╚Ťe. 6 Polite╚Ťe. 7 (├Äs) ~ de om Om foarte bun (1). 8 (├Äe) A avea (face) ~(a) s─â (sau de)... A avea bun─âvoin╚Ťa s─â... 9 (├«c) Ai ~(a) Te rog, fii bun. 10 Fapt─â bun─â (40). 11 Binefacere. 12 Gust bun (26). 13 (Lpl) Delicatese culinare. 14 (Lpl) B─âutur─â fin─â. 15 (Mpl) Lucru de calitate foarte bun─â. 16 Calitate a ceva. 17 (Lpl) Averi.
BUN─éT├üTE, (I 3, II) bun─ât─â╚Ťi, s. f. I. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi bun, ├«nclinarea de a face bine; p. ext. ├«ndurare, mil─â, bl├ónde╚Ťe; bune╚Ťe. 2. Bun─âvoin╚Ť─â, amabilitate. ÔŚŐ Expr. Ai bun─âtate (sau bun─âtatea) ori f─â bun─âtatea (s─â...) = te rog, fii bun (s─â...). 3. Fapt─â bun─â, binefacere. 4. Gust bun, pl─âcut. II. (Concr.) 1. (La pl.) M├óncare sau b─âutur─â (foarte) bun─â. 2. (Mai ales la pl.) Lucru de calitate (foarte) bun─â. 3. (La pl.) Averi, bog─â╚Ťii. ÔÇô Lat. bonitas, -atis.
BUN─éT├üTE, (I 3, II) bun─ât─â╚Ťi, s. f. I. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi bun, ├«nclinarea de a face bine; p. ext. ├«ndurare, mil─â, bl├ónde╚Ťe; bune╚Ťe. 2. Bun─âvoin╚Ť─â, amabilitate. ÔŚŐ Expr. Ai bun─âtate (sau bun─âtatea) ori f─â bun─âtatea (s─â...) = te rog, fii bun (s─â...). 3. Fapt─â bun─â, binefacere. 4. Gust bun, pl─âcut. II. (Concr.) 1. (La pl.) M├óncare sau b─âutur─â (foarte) bun─â. 2. (Mai ales la pl.) Lucru de calitate (foarte) bun─â. 3. (La pl.) Averi, bog─â╚Ťii. ÔÇô Lat. bonitas, -atis.
BUN─éT├üTE, (I 3, II) bun─ât─â╚Ťi, s. f. I. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi bun (I 1), ├«nclinarea de a face bine; p. ext. ├«ndurare, mil─â, ├«ng─âduin╚Ť─â, bl├«nde╚Ťe. Tata a r├«s cu bun─âtate. SADOVEANU, N. F. 14. Sim╚Ťirea, ca ╚Öi bun─âtatea, deopotriv─â pot s─â piar─â... din omul reajuns o fiar─â. MACEDONSKI, O. I 62. A ├«ndreptat-o ╚Öi ea, cu mult─â bun─âtate ╚Öi bl├«nde╚Ť─â, la sor─â-sa cea mai mare. CREANG─é, P. 91. 2. Bun─âvoin╚Ť─â, amabilitate, li r─âspunse cu bun─âtate. ÔŚŐ Expr. Ai bun─âtate (sau bun─âtatea) sau f─â bun─âtatea (s─â...) = te rog, fii bun. Ai bun─âtatea de-mi deschide u╚Öa. 3. (De obicei la pl. ╚Öi construit cu verbul ┬źa face┬╗) Fapt─â bun─â, binefacere, bine. Multe bun─ât─â╚Ťi... f─âcuse oamenilor. ISPIRESCU, L. 295. ÔŚŐ (Ironic) Multe bun─ât─â╚Ťi mai f─âcuse ╚Öi ea ├«n via╚Ťa ei! CREANG─é, P. 315. 4. Gust bun, pl─âcut (al unei m├«nc─âri sau al unei b─âuturi). ├Äncepe a bea lacom la ap─â ╚Öi a-╚Öi linge buzele de dulcea╚Ťa ╚Öi bun─âtatea ei. CREANG─é, P. 214. II. (Concretizat; mai ales la pl.) 1. Ceva bun de m├«ncat, de o calitate deosebit─â; m├«ncare sau b─âutur─â bun─â. Lui domnu inginer a nostru [i-a adus] o plosc─â cu rachiu de afine. Cunoa╚Öte domnu inginer a nostru asemenea bun─âtate. SADOVEANU, N. F. 10. Mergeam cu tr─âsura ├«n lunc─â ÔÇô tata, mama, copiii ╚Öi co╚Öurile cu bun─ât─â╚Ťi ÔÇô ca s─â m├«nc─âm pe iarb─â verde. GALACTION,O. I 8. Nu tot umbla╚Ťi dup─â bun─ât─â╚Ťi; mai m├«nca╚Ťi ╚Öi r─âbd─âri pr─âjite. CREANG─é, A. 110. 2. Lucru de calitate foarte bun─â. Am cump─ârat o stof─â, o bun─âtate! (Cu determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ arat─â calitatea. determinantului) Na ploscu╚Ťa aceasta ╚Öi be dintr-├«nsa, c─â-i p─âcat s─â se piard─â bun─âtate de b─âutur─â ca aceasta. SBIERA, P. 39. Peste nou─â luni de zile n─âscu o bun─âtate de copila╚Ö. ISPIRESCU, L. 133. Uite cum ├«mi n─âp─âstuiam bun─âtate de nevast─â! ╚śEZ. V 10. 3. (La pl. ╚Öi, cu sens colectiv, la sg.) Averi, bog─â╚Ťii. Era s─â cad─â jos Ioane╚Ö c├«nd v─âzu at├«ta bun─âtate: aur peste aur, galbeni m├«ndri, noi. RETEGANUL, P. IV Se folosea de bun─ât─â╚Ťile p─âm├«ntului. SBIERA, P. 304. Toate bun─ât─â╚Ťile de pe lume erau acum ├«n palaturile lor. CREANG─é, F. 85. ╚Üarigradu-i ora╚Ö mare, Mult─â bun─âtate are. ╚śEZ. IV 8. ÔÇô Pl. ╚Öi: (II 1) bun─ât─â╚Ťuri (SADOVEANU, N. F. 23, M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 68).
BUN─éT├üTE, (I 3, II) bun─ât─â╚Ťi, s. f. I. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi bun, ├«nclinarea de a face bine; p. ext. ├«ndurare, mil─â, bl├ónde╚Ťe. 2. Bun─âvoin╚Ť─â, amabilitate. ÔŚŐ Expr. Ai bun─âtate (sau bun─âtatea) ori f─â bun─âtatea (s─â...) = te rog, fii bun (s─â...). 3. Fapt─â bun─â, binefacere. 4. Gust bun, pl─âcut. II. (Concr.) 1. M├óncare sau b─âutur─â (foarte) bun─â. 2. Lucru de calitate (foarte) bun─â. 3. (La pl.) Averi, bog─â╚Ťii. ÔÇô Lat. bonitas, -itatis.
bun─ât├íte s. f., g.-d. art. bun─âtß║»╚Ťii; (binefaceri, m├ónc─âruri, bog─â╚Ťii) pl. bun─âtß║»╚Ťi
bun─ât├íte s. f., g.-d. art. bun─ât─â╚Ťii; (binefaceri, m├ónc─âruri bune, bog─â╚Ťii) pl. bun─ât─â╚Ťi
BUN─éT├üTE s. 1. v. bl├ónde╚Ťe. 2. v. amabilitate.
Bun─âtate Ôëá r─âutate
bun─ât├íte (bun─âtß║»╚Ťi), s. f. ÔÇô 1. ├Änsu╚Öirea de a fi bun. ÔÇô 2. Bl├«nde╚Ťe, dulcea╚Ť─â. ÔÇô 3. Serviciu, favoare. ÔÇô 4. Calitate bun─â, valoare. ÔÇô 5. Bunuri, bog─â╚Ťii, averi. ÔÇô 6. (Pl.) M├«ncare sau b─âutur─â foarte bun─â. ÔÇô Mr. bun─âtate, megl. bun─âtati. Lat. b┼Ćn─şt─ütem (Pu╚Öcariu 238; REW 1206; Candrea-Dens., 196; DAR); cf. it. bont├í, prov. bontat, fr. bont├ę, sp. bondad, port. bondade. ÔÇô Der. ├«mbun─ât─â╚Ťi, vb. ( a face ca ceva s─â devin─â mai bun).
BUN─éT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Caracter bun. 2) Atitudine plin─â de bun─âvoin╚Ť─â; amabilitate. * Ai ~atea fii amabil. 3) pl. Fapt─â bun─â; binefacere. * F─â-mi ~atea f─â-mi serviciul. 4) pl. Obiect de calitate bun─â. 5) pl. M├ónc─âruri ╚Öi b─âuturi gustoase. [G.-D. bun─ât─â╚Ťii] /<lat. bonitas, ~atis
bun─âtate f. 1. ├«nsu╚Öirea celui bun; 2. dispozi╚Ťiune moral─â de a face bine; 3. tot ce-i excelent; o bun─âtate de om, o bun─âtate de vin; 4. formul─â de polite╚Ť─â: bun─âtatea d-tale; 5. pl. lucruri sau fapte bune: tot felul de bun─ât─â╚Ťi. [Lat. BONITATEM].
bun─âtate f., pl. ─â╚Ť─ş (lat. b├│n─ştas, -├ítis, it. bont├í, pv. bontat, fr. bont├ę, sp. bondad, pg. bondade). Calitatea de a fi bun. O bun─âtate de om, un om foarte bun. A face cu─şva o bun─âtate, a-─ş face un bine, un servici┼ş. Ia f─â bun─âtate ╚Öi..., ─şa f─â bine, ─şa f─â-mi pl─âcere ╚Öi... Pl. Bun─ât─â╚Ť─ş, lucrur─ş bune de m├«ncat.
BUN─éTATE s. 1. bl├«nde╚Ťe, (livr.) mansuetudine, (rar) blajin─âtate, (reg.) bune╚Ťe. (Era de-o ~ proverbial─â.) 2. amabilitate, bun─âvoin╚Ť─â. (Te rog s─â ai ~ s─â-mi spui c├«t e ceasul.)
BUN─éTATE. Subst. Bun─âtate, omenie, omenire (├«nv.), cumsec─âdenie, bl├«nde╚Ťe, blajin─âtate (rar), mansuetudine (livr.), bonomie (livr.). M─ârinimie, magnanimitate (livr.), generozitate, galantonie (fam., rar), larghe╚Ťe, d─ârnicie; binefacere, filantropie; altruism. Indulgen╚Ť─â, ├«ng─âduin╚Ť─â, ├«ndurare, mil─â, milostenie, milostivire, miluire, comp─âtimire, compasiune (livr.), toleran╚Ť─â, tolerantism, clemen╚Ť─â (livr.), caritate, iertare, iert─âciune (├«nv. ╚Öi pop.), umanitarism, umanitate. Dragoste, prietenie, iubire, afec╚Ťiune. Cordialitate, bun─âvoin╚Ť─â, proeresis (grecism ├«nv.), voie vegheat─â (├«nv.), afabilitate, solicitudine, amabilitate. Om de bine, bonom (livr.); binef─âc─âtor, binevoitor, filantrop, altruist. Adj. Bun, binevoitor, uman, omenos, omenesc (├«nv. ╚Öi pop.), inimos, de inim─â, cu inim─â, de omenie, cumsecade, generos, galanton (fam.), galant, larg (fig.), culant, amabil, inimos, omenit (├«nv.), bl├«nd, mansuet (rar), blajin, bun la suflet (inim─â), bun ca p├«inea cald─â, de miere, de zah─âr, bun ca s├«nul mamei, bun de pus la ran─â. M─ârinimos, magnanim (livr.), generos, darnic, miluitor (├«nv.), binef─âc─âtor, benefic, filantropic; altruist, cu inima larg─â. Indulgent, ├«n╚Ťeleg─âtor, ├«ndur─âtor, ├«ng─âduitor, milos, milostiv, tolerant, clement (livr.), caritabil, iert─âtor. Cordial, afabil, amical, prietenos, prietenesc. Vb. A fi bun, a fi om de inim─â, a fi bun la inim─â, a avea inim─â bun─â (larg─â), a fi plin de omenie, a fi omul (p├«inea) lui Dumnezeu. A face un bine (cuiva), a d─ârui, a dona, a face poman─â, a milui (├«nv.), a da (ceva) cu m├«neci largi. A se ├«ndura, a ierta, a cru╚Ťa, a se milostivi. A iubi, a simpatiza, a privi pe cineva cu ochi buni, a dori (cuiva) binele. Adv. Cu bun─âtate, cu bun─âvoin╚Ť─â, cu duhul bl├«nde╚Ťii, cu buna, cu omenie, cu generozitate; cu drag─â inim─â, cu toat─â inima, din inim─â, ca de la om la om, omene╚Öte. V. d─ârnicie, dragoste, iertare, mil─â, moralitate, omenie, prietenie.

Bun─âtate dex online | sinonim

Bun─âtate definitie

Intrare: bun─âtate
bun─âtate substantiv feminin