Definiția cu ID-ul 838293:
BUCURÁ, búcur,
vb. I.
Refl. 1. A simți bucurie, a fi cuprins de bucurie; (
înv.) a se îmbucura. ♦
Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacție.
2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes.
3. (
Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... –
Cf. alb. bukur. Bucurare dex online | sinonim
Bucurare definitie