Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 325771:
A BUCIUMÁ búcium intranz. 1) A scoate sunete de bucium, suflând; a cânta din bucium. 2) fig. fam. A aduce o informație la cunoștința tuturor; a răspândi o știre la toată lumea; a trâmbița. [Sil. -ciu-ma] /<lat. bucinare
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Buciuma dex online | sinonim
Buciuma definitie
