Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

broasc─â sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~a╚Öte / E: mpl *brosca] 1 Animal amfibiu din clasa batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru s─ârit, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi (Rana rana). 2 (Pfm; ├«e) Lac s─â fie c─â ~a╚Öte se-adun─â! Numai prilej bun ori bel╚Öug s─â fie, c─â se-adun─â ├«ntotdeauna cump─âr─âtori sau prieteni. 3 (Pfm; ├«e) Ochi de ~ Ochi bulbuca╚Ťi. 4 (Pfm; ├«e) C├ónd o face ~ca p─âr Niciodat─â. 5 (Pfm; ├«e) Plou─â cu ~╚Öte Plou─â toren╚Ťial. 6 (Pfm; ├«e) A se face (a se lipi) ~ la (pe) p─âm├ónt A se ascunde ├«ntinz├óndu-se pe p─âm├ónt pentru a nu fi v─âzut. 7 (Zlg; ├«c) ~ verde sau ~-de-iarb─â Brotac (Hyla arborea). 8 (Zlg; ├«c) ~ r├óioas─â sau ~-de-p─âm├ónt, ~ buboas─â, ~ buburoas─â Specie de broasc─â foarte nepl─âcut─â la vedere, av├ónd pe corp ni╚Öte umfl─âturi din care se scurge un lichid b─âlos ╚Öi iritant (despre care se crede, ├«n mod gre╚Öit, c─â ar fi otr─âvitor sau ar r─âsp├óndi r├óia) Si: bombin─â, cioasc─â, ioarc─â, lioarc─â, mioarc─â. 9 (├Äc) ~ ╚Ťestoas─â (sau cu ╚Ťest, cu ╚Ťist, cu troac─â, cu carapace) Specie de reptile cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â, dintre care unele tr─âiesc pe uscat (Testugo graeca ╚Öi hermann├«), iar altele ├«n ap─â (Emys orbicularis). 10 (Bot; ├«c) ~ca apei Plant─â erbacee acvatic─â, cu tulpina cilindric─â, ramificat─â, frunze ovale sau ascu╚Ťite, cufundate ├«n ap─â ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 11 (Bot; ├«ae) Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi cu frunze groase, cultivat─â ca plant─â de ornament Si: (reg) limba-soacrei, palm─â-cu-spini (Opuntia ficus indica). 12-13 (Bot; ├«c) L├óna ~a╚Ötei L├ón─â bro╚Öteasc─â (7-8). 14 (Fig) Copil mic Cf broscoi, brotan. 15 (Pop; la oameni) Umfl─âtur─â (nedureroas─â) ce se formeaz─â sub pielea de la pleoape sau a obrajilor. 16 (Pop) Nod sub piele. 17 (Pop) Gu╚Ö─â. 18 (Pop) Mod├ólc─â. 19 (Pop) Scrofule. 20 (Pop) Umfl─âtur─â ├«n stomac. 21 (Med; pop) Urcior. 22 (La vite) Umfl─âtur─â format─â pe (sau sub) limb─â, la margine sau sub falc─â. 23 (Teh) Mecanism montat la o u╚Ö─â, la un sertar etc., pentru a le ├«ncuia cu ajutorul unei chei. 24 (Pop) Rindea folosit─â la netezirea sc├óndurilor. 25 (Pop) Unealt─â de fier─ârie nedefinit─â mai ├«ndeaproape. 26 (├Än industria petrolier─â, complinit prin ÔÇ×de peneÔÇŁ) Unealt─â cu ajutorul c─âreia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei, c├ónd se introduc sau se scot din pu╚Ť. 27 (├Änv) Bucat─â de lemn sau de fier gros ╚Öi lat pe care se sprijinea grindeiul ro╚Ťii morii Si: brotac Cf bont─âu. 28 (├Änv) Bucat─â de fier gros ├«n care se ├«nv├órteau c─âlc├óiele de fier ale ciuturii[1] (la moar─â) Si: brotac (2). 29 (├Änv) Parte de la mijlocul barelor ce sus╚Ťin sulul leag─ânului Si: tigaie. 30 (├Ävp) Osie la teleaga plugului. 31 O parte a mesei dulgherului Si: drug. 32 (Pop) Cap─ât crestat ╚Öi, adesea, ├«nflorit al st├ólpilor unei case Si: capitel Cf ba╚Öl├óc. 33 (Pop) Cap─ât al sc─âunoaiei. 34 (Pop) Parte ├«n care se fixeaz─â sfredelul. 35 (Pop) ╚śurubelni╚Ť─â cu care se str├ónge teascul. 36 (Muz) Parte inferioar─â a arcu╚Öului. 37 Por╚Ťiune din luntre. 38 (Lpl) Parte din r─âzboiul de ╚Ťesut. 39 (Reg) Bucat─â de p├ónz─â ori de postav ├«n form─â de romb cusut la subra╚Ť. 40 (├Ärg) Bucat─â triunghiular─â cusut─â la c─âma╚Ö─â, pe um─âr, l├óng─â guler sau la subra╚Ť. 41 (├Änv) Model ├«n ╚Ťes─âtura p├ónzei. 42 (├Änv) Opinc─â r─âu croit─â Si: h├órzoab─â. corectat─â
BRO├üSC─é, broa╚Öte, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru s─ârit, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Broasc─â r├óioas─â = gen de broa╚Öte cu pielea acoperit─â de negi, din care, ├«n caz de primejdie, se elimin─â un lichid iritant. ÔŚŐ Expr. Ochi de broasc─â = ochi bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Compus: broasc─â-╚Ťestoas─â = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â, dintre care unele tr─âiesc pe uscat (Testudo graeca ╚Öi hermanni), iar altele ├«n ap─â (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plant─â erbacee acvatic─â cu frunze lucioase, cufundate ├«n ap─â, ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi cu frunze groase, cultivat─â ca plant─â de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o u╚Ö─â, la un sertar etc., pentru a le ├«ncuia cu ajutorul unei chei. ÔÇô Lat. *brosca.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
BRO├üSC─é, broa╚Öte, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru s─ârit, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Expr. Ochi de broasc─â = ochi bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Compus: broasc─â-╚Ťestoas─â = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â, dintre care unele tr─âiesc pe uscat (Testudo graeca ╚Öi hermanni), iar altele ├«n ap─â (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plant─â erbacee acvatic─â cu frunze lucioase, cufundate ├«n ap─â, ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi cu frunze groase, cultivat─â ca plant─â de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o u╚Ö─â, la un sertar etc., pentru a le ├«ncuia cu ajutorul unei chei. ÔÇô Lat. *brosca.
BRO├üSC─é, broa╚Öte, s. f. I. 1. Animal amfibiu din ordinul batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, cu gura larg─â ╚Öi cu ochii bulbuca╚Ťi; tr─âie╚Öte ├«n ap─â ╚Öi prin locuri umede (Rana esculenta). T─âl─ângenii v─âzuser─â tr─âsura s─âlt├«nd peste c├«mp ca o broasc─â. PAS, L. I 15. Bocancii lui Bozan p─âreau ni╚Öte broa╚Öte strivite. SAHIA, N. 34. C├«nd s─â a╚Ťipeasc─â, deodat─â se aud prin cas─â o mul╚Ťime de glasuri, care de care mai uricioase... unele or─âc─âiau ca broasca, altele morm─âiau ca ursul. CREANG─é, P. 302. Lac s─â fie (sau de-ar fi), c─â broa╚Öte s├«nt destule (sau se adun─â) (= prilej s─â fie, c─â amatori se ivesc). ÔŚŐ Expr. C├«nd o face broasca p─âr = niciodat─â. A se face (sau a se gr─âm─âdi, a se lipi) broasc─â la (sau pe) p─âm├«nt = a se piti, a se a╚Öterne la p─âm├«nt spre a nu fi z─ârit. M─â fac broasc─â la p─âm├«nt, ├Ämi a╚Öez durda spre v├«nt. ALECSANDRI, P. P. 260. Ochi de broasc─â = ochi bulbuca╚Ťi. 2. Compuse: broasc─â-verde sau broasc─â-de-iarb─â = broatec; broasc─â-r├«ioas─â sau broasc─â-buboas─â = specie de broasc─â, cu pielea acoperit─â de ni╚Öte umfl─âturi din care, c├«nd e ├«n primejdie, se scurge un lichid iritant (despre care unii cred, ├«n mod gre╚Öit, c─â ar r─âsp├«ndi r├«ia) (Bufa). A prins o broasc─â-r├«ioas─â ╚Öi c├«nd s-a ├«nfierb├«ntat broasca, au ├«nceput a curge dintr-├«nsa ni╚Öte zoi spurcate. SBIERA, P. 16; broasc─â-╚Ťestoas─â = reptil─â din ordinul chelonienilor, cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â (numit─â ┬ź╚Ťest┬╗ sau ┬ź╚Ťeast─â┬╗ ), care este ├«n leg─âtur─â cu scheletul (Testudo Graeca). Am v─âzut... intr├«nd ├«not, subt podul plaurului pe care ne aflam, o broasc─â-╚Ťestoas─â. ┬źBroasc─â cu covat─â┬╗ a numit-o Culai. SADOVEANU, N. F. 67. Iat─â c─â o broasc─â-╚Ťestoas─â ie╚Öise pe luciul apei. ISPIRESCU, L. 34. II. 1. Mecanism de metal, aplicat la o u╚Ö─â, la un sertar, la o cutie etc., cu ajutorul c─âruia aceasta se poate ├«nchide ╚Öi ├«ncuia. Se aude din dreapta o cheie r─âsucit─â ├«n broasc─â. SEBASTIAN, T. 256. B─âg─â cheia ├«n broasca u╚Öii ╚Öi ├«ntorc├«nd-o ni╚Ťel, sc├«r╚Ť! u╚Öa se deschise. ISPIRESCU, L. 50. Broasca acelor u╚Öi, cu pl─âsele mari de aram─â gravate cu chipuri, poart─â ├«nc─â inscrip╚Ťiunea numelui s─âu. ODOBESCU, S. I 459. 2. Unealt─â cu ajutorul c─âreia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei, atunci c├«nd se introduc sau se scot din pu╚Ť. 3. (Olt.) Un fel de rindea. 4. (Regional) Umfl─âtur─â (nedureroas─â) sub piele. V. chist. 5. Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi cu frunze groase, c─ârnoase (cu sau f─âr─â spini), cultivat─â la noi ca plant─â ornamental─â (Opuntia ficus indica). ÔŚŐ Compuse: broasca-apei = plant─â erbacee acvatic─â cu tulpin─â cilindric─â ramificat─â, cu frunze ovale sau ascu╚Ťite, cufundate ├«n ap─â, ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens); iarba-broa╚Ötei v. iarb─â; m─âtasea- (sau l├«na-) broa╚Ötei v. m─âtase.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale c─âror p─âr╚Ťi aeriene s├«nt verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase ╚Öi servesc ca hran─â animalelor erbivore. Un fir de iarb─â. Ôľş Dinu se tr├«nti ├«n iarb─â, mai la o parte, ca s─â se odihneasc─â. BUJOR, S. 52. Zac pierdut ├«n iarba-nalt─â, Privind, cu ochii be╚Ťi de poezie, A cerului albastr─â-mp─âr─â╚Ťie. IOSIF, V. 72. Pe c├«mpie Lini╚Öte era, Iarba cea verzie Nici se cl─âtina. ALECSANDRI, O. 171. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├«n─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti sau ce ╚Ťi s-a promis de c─âtre cineva. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde = oricare ar fi greut─â╚Ťile, cu orice pre╚Ť, negre╚Öit, neap─ârat. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde, s─â te duci s─â-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. C├«t─â frunz─â, c├«t─â iarb─â sau c├«t─â frunz─â ╚Öi iarb─â sau ca frunza ╚Öi ca iarba v. frunz─â. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otrav─â). A pus prin b─âl╚Ťi ╚Öi ni╚Öte ierburi veninoase de care [du╚Ömanul] cum bea, cr─âpa. NEGRUZZI, S. I 171. Alearg─â din st├«nc─â-n st├«nc─â ╚śi cat─â, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ÔŚŐ Iarb─â rea = buruian─â otr─âvitoare; fig. om r─âu, d─âun─âtor societ─â╚Ťii. Foaie verde iarb─â rea, Iac─â v─âz o porumbea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 172. ÔŚŐ Expr. A c─âuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (dup─â cineva) ca dup─â iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin ┬źde pu╚Öc─â┬╗) Praf de pu╚Öc─â. Atunci, c├«teva luni d-a r├«ndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin cr├«nguri, pocnetul ierbei de pu╚Öc─â ╚Öi ╚Öuier─âtura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarb─â cu m├«na ╚śi gloan╚Ťe cu chiv─âra. ╚śEZ. II 77. 4. Compuse: iarb─â-de-mare (sau iarba-m─ârii) = plant─â erbacee acvatic─â, cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii, form├«nd adesea ├«ntinse paji╚Öti submarine; se folose╚Öte ├«n tapi╚Ťerie (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plant─â erbacee veninoas─â, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); (├«n basme) iarb─â cu puterea miraculoas─â de a deschide orice u╚Ö─â, lac─ât, ├«ncuietoare etc.; p. ext. putere supranatural─â, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de ob╚Ťinut. Cei ce au avut interesul s─â le t─âinuiasc─â aveau ╚Öi iarba-fiarelor care descuia lac─âtele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor ╚Öi nu-l atinge glon╚Ťul. POPA, V. 187. Dac─â ai avea iarba-fierului, ai putea s─â sf─ârmi broa╚Ötele. ALECSANDRI, T. I 447; iarb─â-crea╚Ť─â = ment─â, izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, care cre╚Öte prin p─âduri, ├«n locuri umbroase ╚Öi umede (Poa nemoralis). Frunz─â verde iarb─â-deas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 10; iarb─â-gras─â = mic─â plant─â erbacee, bogat─â ├«n sev─â, cu tulpina ramificat─â ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarb─â-gras─â. ╚śEZ. I 103; iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarb─â-mare, sita-zinelor ╚Öi alte ierburi uscate ├«╚Ťi g├«dilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-╚Öerpilor = broscari╚Ť─â (2). ÔÇô Pl. ╚Öi: ierbi (CO╚śBUC, P. II 281).
BRO├üSC─é, broa╚Öte, s. f. I. Animal amfibiu din clasa batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi (Rana esculenta). Lac s─â fie (sau de-ar fi) c─â broa╚Öte sunt destule (sau se adun─â) (= prilej s─â fie, c─â amatori se g─âsesc). ÔŚŐ Expr. Ochi de broasc─â = ochi bulbuca╚Ťi. A se face (sau a se gr─âm─âdi, a se lipi) broasc─â la (sau pe) p─âm├ónt = a se piti, a se a╚Öterne la p─âm├ónt pentru a nu fi z─ârit. ÔŚŐ Compuse: broasc─â-verde sau broasc─â-de-iarb─â = broatec; broasc─â-r├óioas─â sau broasc─â-buboas─â = broasc─â cu pielea acoperit─â de umfl─âturi din care, ├«n caz de primejdie, se scurge un lichid iritant (Bufo); broasc─â-╚Ťestoas─â = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â, dintre care unele tr─âiesc pe uscat (Testudo graeca ╚Öi ibera), iar altele ├«n ap─â (Emys orbicularis). II. 1. Mecanism de metal aplicat la o u╚Ö─â, la un sertar etc., cu ajutorul c─âruia acestea se pot ├«ncuia. 2. Unealt─â cu ajutorul c─âreia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei. 3. (Reg.) Umfl─âtur─â sub piele. 4. Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi frunze groase, cultivat─â la noi ca plant─â de ornament (Opuntia ficus indica). ÔŚŐ Compus: broasca-apei = plant─â erbacee acvatic─â, cu frunzele cufundate ├«n ap─â ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens). ÔÇô Lat. *brosca.
broásca-ápei (plantă) s. f. art., g.-d. art. broáștei-ápei
broáscă s. f., g.-d. art. broáștei; pl. broáște
bro├ísc─â-╚Ťesto├ís─â/╚Ťesto├ís─â (specie de broa╚Öte) s. f. (dar: broasca aceasta ╚Ťestoas─â), g.-d. art. bro├í╚Ötei-╚Ťesto├íse; pl. bro├í╚Öte-╚Ťesto├íse
cămáșa-broáștei (algă) s. f. art., g.-d. art. cămắșii-broáștei
!i├írba-bro├í╚Ötei (plant─â) s. f. art., g.-d. art. i├ęrbii-bro├í╚Ötei
!├şzma-bro├í╚Ötei (plant─â) s. f., g.-d. art. ├şzmei-bro├í╚Ötei
!lß║ąna-bro├í╚Ötei (plant─â) s. f., g.-d. art. lß║ąnii-bro├í╚Ötei
!mătásea-broáștei (plantă) s. f. art., g.-d. art. mătắsii-broáștei
!rß║ąia-bro├í╚Ötei (plant─â) s. f. art., g.-d. art. rß║ąiei-bro├í╚Ötei
!stráiul-broáștei (plantă) (reg.) s. n. art.
broásca-ápei s. f.
broáscă s. f., g.-d. art. broáștei; pl. broáște
bro├ísc─â-╚Ťesto├ís─â s. f., pl. bro├í╚Öte-╚Ťesto├íse
cămáșa-broáștei s. f.
iárba-broáștei s. f.
├şzma-bro├í╚Ötei s. f.
lâna-broáștei (bot.) s. f.
mătásea-broáștei (bot.) s. f., g.-d. art. mătăsii-broáștei
râia-broáștei (bot.) s. f.
stráiul-broáștei s. n.
BRO├üSC─é s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarc─â. 2. broasc─â de iarb─â (Hyla arborea) v. brot─âcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palm─â-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pa╚Ö─â. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brav─â, (prin Transilv.) zar. (~ la u╚Ö─â.) 6. (TEHN.) (reg.) piuli╚Ť─â, tigaie. (~ la cr├óngul morii.) 7. (TEHN.) brotac, c─âp─ât├ói. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scr├ónciob.) 10. (TEHN.) cap, c─âp─â╚Ť├ón─â. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) ╚Öurubelni╚Ť─â, (reg.) g├ósc─â. (~ la teasc.)
BRO├üSC─é s. v. cap, c─âp─â╚Ť├ón─â, cioc, sov├órf.
L├éNA-BRO├ü╚śTEI s. v. m─âtasea-broa╚Ötei.
LIMBA-BRO├ü╚śTEI s. v. iarba-broa╚Ötei, limbari╚Ť─â, p─âtlagin─â.
OCHIUL-BRO├ü╚śTEI s. v. piciorul-coco╚Öului.
R├éIA-BRO├ü╚śTEI s. v. m─âtasea-broa╚Ötei.
STRAIUL-BRO├ü╚śTEI s. v. m─âtasea-broa╚Ötei.
bro├ísc─â (-╚Öte), s. f. ÔÇô 1. Animal amfibiu batracian. ÔÇô 2. Nopal (Opuntia ficus indica). ÔÇô 3. Broscu╚Ť─â (sublingual─â). ÔÇô 4. ├Äncuietoare la u╚Ö─â; gaura cheii. ÔÇô 5. Rindea lung─â. ÔÇô 6. Clin. ÔÇô 7. Piese, organe sau p─âr╚Ťi ale unor ansambluri determinate, care servesc la sus╚Ťinerea altor piese, cum s├«nt suportul axei ro╚Ťii hidraulice; capitelul coloanelor, ├«n construc╚Ťiile specifice. ÔÇô Mr. broasc─â, megl. broasc─â ÔÇ×broasc─â ╚Ťestoas─âÔÇŁ. Lat. *brosca (Pu╚Öcariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. bresk├ź, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuv├«ntul a fost considerat la ├«nceput autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. ╬▓¤ü¤î╬Ş╬▒¤░╬┐¤é (Cre╚Ťu 309). Pentru evolu╚Ťia semantic─â de la ÔÇ×broasc─âÔÇŁ la ÔÇ×├«ncuietoareÔÇŁ, cf. Rohlfs, Quellen, 52 ╚Öi Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscu╚Ťei este proprie ╚Öi sp., ca ╚Öi fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut ├«n ngr. ╬╝¤Ç¤ü╬Ȥâ¤░╬▒ (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), s─âs. bruask├ź. Der. broscan, s. m. (broasc─â); brosc─ânesc, adj. (de broa╚Öte); broscar, s. m. (porecl─â dat─â persoanelor care m─ân├«nc─â broa╚Öte); brosc─ârie, s. f. (ap─â cu multe broa╚Öte); brosc─ârime, s. f. (cantitate de broa╚Öte); brosca╚Ö, s. m. (t├«mplar, dulgher); broschi╚Ť─â, s. f. (broderie cu fire ├«n culori); broscoaic─â, s. f. (broasc─â); broscoi, s. m. (broasc─â; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broa╚Öte din bel╚Öug); bro╚Ötesc, adj. (de broa╚Öte); bro╚Öte╚Öte, adv. (ca broa╚Ötele); bro╚Ötet, s. n. (cantitate de broa╚Öte).
BRO├üSC─é1 ~╚Öte f. 1) Animal amfibiu, f─âr─â coad─â, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi, cu picioarele din urm─â mai lungi, adaptate pentru s─ârit. * ~ r├óioas─â broasc─â nocturn─â cu pielea acoperit─â cu negi, din care, la primejdie, se elimin─â un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-╚Ťestoas─â reptil─â (terestr─â ╚Öi acvatic─â), av├ónd corpul acoperit cu o carapace osoas─â, sub care ├«╚Öi poate trage capul ╚Öi picioarele ├«n caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbuca╚Ťi. (A fi) plin de noroc ca ~sca de p─âr se spune despre cineva, c─âruia nu-i merge ├«n via╚Ť─â. C├ónd a face ~ p─âr nicic├ónd; niciodat─â. 2) pop. Umfl─âtur─â sub pielea g├ótului; scroful─â. [G.-D. broa╚Ötei; Sil. broas-c─â] /<lat. brosca
BROÁSCĂ3 ~ște f. Plantă decorativă exotică, cu frunze groase și cu flori mari, galbene. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca
BROÁSCĂ2 ~ște f. Încuietoare montată la o ușă, la un sertar etc., care se încuie și se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca
broasc─â f. 1. mic animal amfibiu din ordinul batracienilor, cu pielea goal─â, lins─â ╚Öi moale, cu p├óntecele galben p─âtat cu negru, cu gura larg─â ╚Öi cu ochii tare ie╚Öi╚Ťi d├«n cap; corpul lor trece prin o metamorfoz─â: ou, mormoloc, animal perfect (Rana); broasc─â ╚Ťestoas─â, soiu de broasc─â al c─ârii corp e acoperit cu o teast─â de solzi din care se prepar─â bagaua (Testudo); broasc─â r├óioas─â, broasc─â f─âr─â coad─â, greoaie ╚Öi ur─âcioas─â, tr─âie╚Öte ├«n locuri umede, unde se hr─âne╚Öte cu omizi (Bufo cinereus); 2. ├«ncuietoare la u╚Ö─â compus─â din clan╚Ť─â, z─âvor ╚Öi cheie (aduce cu chipul unei broa╚Öte); 3. umfl─âtur─â sub falc─â (la vite); 4. Mold. orzi╚Öor la ochi ╚Öi (la pl.) scrofule; 5. (de moar─â) Mold. V. brotac; 6. pl. ╚Öurupelni╚Ťele teascului de vie; 7. ciocul cle╚Ötelui dog─âresc; 8. floarea de la cap─âtul st├ólpilor unui bordeiu; 9. un fel de r├óndea; 10. (iron.) copil mic. [Lat. medieval BRUSCUS; sensurile metaforice fac aluziune la conforma╚Ťiunea batracianului sau la unele p─âr╚Ťi ale corpului s─âu: bot, g├ót, labe, ochi, p├óntece]. ÔĽĹ adv. gr─âmad─â (ca o broasc─â); el cade ├«nainte-i, se face jos broasc─â PANN.
╚Ťestoas─â f. V. broasc─â.
bro├ísc─â (oa dift.) f., pl. ╚Öte (lat. *brosca, mlat. bruscus = rubeta, un fel de broasc─â de unde ╚Öi alb. bre┼ík─â, broasc─â ╚Ťestoas─â, rud─â cu vgr. b├ítrahos; ngr. [d. rom.] br├íska; vfr. bruesche, germ. frosch, broasc─â. V. brotac). Un batracian care tr─â─şe╚Öte de obice─ş ├«n b─âl╚Ťi ╚Öi mla╚Ötin─ş. Ficus. Mecanizmu cu care se ├«ncuie u╚Öa ╚Öi ├«n care intr─â che─şa (V. lac─ât). Olt. Rindea. Chist, tumoare, bolf─â, mod├«lc─â, unfl─âtur─â pe supt pele sa┼ş ├«n─âuntru trupulu─ş (V. jab─â). A te face broasc─â, un fel de broasc─â care-╚Ö─ş cloce╚Öte o┼ş─âle pe spinare ╚Öi pare a fi r├«ioas─â (b├║fo cin├ęreus). Broasc─â ╚Ťestoas─â (sa┼ş cu troac─â), un fel de broasc─â ma─ş mare (chear ma─ş mare de un metru) al c─âre─ş corp e ap─ârat de un ╚Ťest, troac─â or─ş carapace (test├║do).
broască s. v. CAP. CĂPĂȚÎNĂ. CIOC. SOVÎRF.
BROASC─é s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarc─â. 2. (ZOOL.) broasc─â de iarb─â (Hyla arborea) = broatec, brotac, brot─âcel, buratic, broasc─â verde, (reg.) brotan, racale╚Ť, racamete, racate╚Ť, r─âc─ânel; broasc─â verde (Hyla arborea) = broatec, brotac, brot─âcel, buratic, broasc─â de iarb─â, (reg.) brotan, racale╚Ť, racamete, racate╚Ť, r─âc─ânel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palm─â-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pa╚Ö─â. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brav─â, (prin Transilv.) zar. (~ la u╚Ö─â.) 6. (TEHN.) (reg.) piuli╚Ť─â, tigaie. (~ la cr├«ngul morii.) 7. (TEHN.) brotac, c─âp─ât├«i. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scr├«nciob.) 10. (TEHN.) cap, c─âp─â╚Ť├«n─â, (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) ╚Öurubelni╚Ť─â, (reg.) g├«sc─â. (~ la teasc.)
l├óna-broa╚Ötei s. v. M─éTASEA-BROA╚śTEI.
limba-broa╚Ötei s. v. IARBA-BROA╚śTEI. LIMBARI╚Ü─é. P─éTLAGIN─é.
ochiul-broa╚Ötei s. v. PICIORUL-COCO╚śULUI.
r├«ia-broa╚Ötei s. v. M─éTASEA-BROA╚śTEI.
straiul-broa╚Ötei s. v. M─éTASEA-BROA╚śTEI.
BROASC─é subst. 1. ÔÇô Giurgiu (16 A I. 2. Bro╚Ötea (17 B III 610) din pl. broa╚Öte; Bro╚Ötoc (16 A III 250; 17 A V 57).
HYDROCHARIS L., IARBA BROA╚śTEI, fam. Hydrocharitaceae. Gen originar din Asia, Europa, 2 specii mici, erbacee, perene, acvatice, cu frunze lung-pe╚Ťiolate, reniform- rotunjite, ├«ntregi, mici, c─ârnoase. Flori albe, dioice, periantul cu 6 diviziuni. Fruct, bac─â cval─â.
a călca pe broască expr. 1. (pop., iron.) a elimina gaze intestinale. 2. (intl., înv.) a avea ghinion.
a se face broasc─â la p─âm├ónt expr. 1. a min╚Ťi (pe cineva), a ├«n╚Öela (pe cineva). 2. a tr─âda (pe cineva), a da de gol (pe cineva). 3. a face un r─âu (cuiva).
a-i pocni broasca expr. (intl., înv.) a eșua.
broasc─â verde expr. (tox.) LSD-24
p├ón─â la genunchiul broa╚Ötei expr. (iron.) 1. foarte pu╚Ťin 2. deloc
plin de bani ca broasca de păr expr. (glum.) sărac, nevoiaș.

Broasc─â dex online | sinonim

Broasc─â definitie

Intrare: broasc─â
broasc─â substantiv feminin admite vocativul
Intrare: Broasc─â
Broasc─â
Intrare: broasca-apei
broasca-apei substantiv feminin articulat
Intrare: broasc─â-╚Ťestoas─â
broasc─â-╚Ťestoas─â substantiv feminin
Intrare: cămașa-broaștei
cămașa-broaștei (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: iarba-broaștei
iarba-broaștei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: izma-broaștei
izma-broaștei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: lâna-broaștei
lâna-broaștei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: mătasea-broaștei
mătasea-broaștei (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: râia-broaștei
râia-broaștei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: straiul-broaștei
straiul-broaștei (numai) singular substantiv neutru articulat
Intrare: ochiul-broaștei
ochiul-broaștei (numai) singular substantiv masculin articulat
Intrare: limba-broaștei
limba-broaștei substantiv feminin articulat (numai) singular