Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 325574:
BRÁNHIE ~i f. Organ de respirație extern sau intern, prezent la numeroase animale acvatice. [Art. branhia; G.-D. branhiei; Sil. -hi-e] /<lat. branchiae, fr. branchies
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Branhie dex online | sinonim
Branhie definitie
