BÎRNEȚ, bîrnețe, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Cingătoare îngustă, artistic lucrată, cu care se încing femeile peste catrință. V. bată, brîuleț. Vinde, maică, două rețe (=rațe) Și îmi cumpără bîrnețe. MARIAN, S. 26. 2. Brăcinar. Bîrneț de ibrișin. – Variantă: bîrneáță s. f.