13 definiții pentru boschet
boschét sn [At: DACIA LIT. 265 / Pl: ~e / E: fr bosquet] Grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. BOSCHÉT, boschete,
s. n. Grup de arbuști plantați pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. – Din
fr. bosquet. BOSCHÉT, boschete,
s. n. Grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc. – Din
fr. bosquet. BOSCHÉT, boschete,
s. n. Tufiș mic într-o grădină sau într-un parc, format din arbuști plantați. Boschet de trandafiri. ▭ Iată-l [Jiul] tolănit într-un larg boschet de plante. VLAHUȚĂ, O. A. II 134. Dulce îmi veneai în umbra Tăinuitului boschet. EMINESCU, O. I 112. Hai degrabă, Leonaș, să ne ascundem colea în boschet. ALECSANDRI, T. I 189.
BOSCHÉT, boschete,
s. n. Tufiș într-o grădină sau într-un parc, format din arbuști plantați. –
Fr. bosquet. boschét s. n.,
pl. boschéte
boschét s. n., pl. boschéte BOSCHÉT s.n. Tufiș format din arbuști (plantați). [Cf. fr. bosquet, it. boschetto].
BOSCHÉT s. n. tufiș din arbuști (plantați). (< fr. bosquet, it. boschetto)
boschét (boschéte), s. n. – Grup de arbuști.
Fr. bosquet, din
it. boschetto.
BOSCHÉT ~e n. Grup de arbori sau de arbuști, plantați într-o grădină pentru umbră sau în scop decorativ. /<fr. bosquet boschet n. pădurice, dumbravă, tufiș: în umbra tăinuitului boschet EM.
*boschét n., pl. e (fr. bosquet, d. it. boschetto, dim. d. bosco, pădure. V.
buchet). Tufiș de copăceĭ.
Boschet dex online | sinonim
Boschet definitie
Intrare: boschet
boschet substantiv neutru