Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1037238:

borceág sn [At: PANȚU, PL. / Pl: ~uri / E: bg бopчaг] 1 (Bot) Măzăriche (Vicia augustifolia). 2 Plantă erbacee agățătoare, cu florile alb-gălbui sau purpurii și cu fructe ca niște păstăi păroase (Vicia pannonica). 3 Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră folosit ca nutreț.

Borceag dex online | sinonim

Borceag definitie