Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 900269:

BONTÓN s. n. (Franțuzism pretențios, adesea ironic) Totalitatea regulilor de purtare adoptate de societatea burghezo-moșierească. Și vei sta cu ei la masă... A!... dar ia aminte bine Că-n bonton sînt pravili grele pentru-un necioplit ca tine. VLAHUȚĂ, F. 136.

Bonton dex online | sinonim

Bonton definitie