Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 778398:

boncăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. boncăiéște/bóncăie, imperf. 3 sg. boncăiá; conj. prez. 3 să boncăiáscă/să bóncăie

Boncăire dex online | sinonim

Boncăire definitie