bogasierésc, -eáscă a [At: PANN, ap. HEM 2893 / V: -găse-, -găserească / P: ~si-e~ / Pl: ~ești / E: bogasier + -esc] (Înv) 1 De bogasier. 2 Care aparține bogasierului. 3 Referitor la bogasier.

BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, bogasierești, adj. (Înv.) De bogasier, caracteristic bogasierului. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -esc.

BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, bogasierești, adj. (Înv.) De bogasier, caracteristic bogasierului. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -esc.

BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, bogasierești, adj. (Învechit) De bogasier, caracteristic bogasierului. Aste-s vorbe bogasierești. ALECSANDRI, T. 1264. Pronunțat: -si-e-. – Variantă: bogăserésc, -eáscă (PANN, P. V. II 55) adj.

BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, bogasierești, adj. (Înv.) De bogasier, caracteristic bogasierului. [Pr.: -si-e-] – Din bogasier + suf. -esc.

bogasierésc (înv.) (-si-e-) adj. m., f. bogasiereáscă; pl. m. și f. bogasieréști

bogasierésc adj. m. (sil. -si-e-), f. bogasiereáscă; pl. m. și f. bogasieréști

bogasierésc, -eáscă adj. De bogasier.