Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 949028:

blând, -ă, blânzi, -de, s.f. – Aluniță, semn de mamă: „Ce de blânde are pă piele femeia asta” (Crâncău, 2013). – Lat. blandus „mângâietor, seducător” (Pușcariu, Candrea, DA, cf. DER; DEX).

Blând dex online | sinonim

Blând definitie