blefarítă sf [At: DA ms / Pl: ~te I E: fr blépharite] Inflamație a marginilor pleoapelor.

BLEFARÍTĂ, blefarite, s. f. Inflamație a pleoapelor. – Din fr. blépharite.

BLEFARÍTĂ, blefarite, s. f. Inflamație a pleoapelor. – Din fr. blépharite.

BLEFARÍTĂ, blefarite, s. f. Inflamație a pleoapelor.

BLEFARÍTĂ, blefarite, s. f. Inflamație a pleoapelor. – Fr. blépharite (<gr.).

blefarítă s. f., g.-d. art. blefarítei; pl. blefaríte

blefarítă s. f., pl. blefaríte

BLEFARÍTĂ s.f. Inflamație a marginilor libere ale pleoapelor. [< fr. blépharite, cf. gr. blepharon – pleoapă].

BLEFARÍTĂ s. f. inflamație a pleoapelor. (< fr. blépharite)

BLEFARÍTĂ f. Boală de ochi, care se manifestă prin inflamarea pleoapelor. /<fr. blépharite