Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 418245:

bitúșă (-șe), s. f. – Blană, haină din piele de oaie cusută pe dos (cu blana în interior). – Var. bitușcă; botoașe, botoșană, s. f. (oaie bătrînă). Mag. bojtos, buitus (Drăganu, Dacor., V, 333). Pentru Lahovary 315, este cuvînt anterior fazei indo-europene.[1]

Bitușă dex online | sinonim

Bitușă definitie