Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru bistru

bístru sn [At: I. BOTEZ, B. I, 234 / Pl: ~re / E: fr bistre] (înv) Fard brun întunecat, făcut din funingine.
BÍSTRU adj. inv., s. n. (de) culoare brun-închis. (< fr. bistre)

bistru definitie

bistru dex

Intrare: bistru
bistru