Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru biseric─â

bis├ęric─â sf [At: COD. VOR. 17R/7 / V: (├«nv) b─âsearec─â, besearec─â, besear-, -earic─â, (Ban) b─âs─âr-, (Trs; Mol) beserec─â, -rc─â / Pl: ~ici / E: ml basilica] 1 Cl─âdire destinat─â celebr─ârii cultului cre╚Ötin Si: Casa-Domnului. 2 Prela╚Ťii din biseric─â (1). 3 Credincio╚Öii din biseric─â (1). 4 Biserica ├«mpreun─â cu prela╚Ťii ╚Öi credincio╚Öii. 5 (├Äe) A lua calea -icii A deveni evlavios. 6-7 (├«e) A (nu) fi u╚Ö─â (cruce sau lemn) de ~ A (nu) respecta morala religioas─â. 8-9 (├Äae; pex) A (nu) fi cinstit. 10 (├Äe) A nu fi dus (de multe ori pe) la ~ A nesocoti convenien╚Ťele sociale. 11 (├Äae) A fi o persoan─â dificil─â. 12 (Im; ├«e) A veni de la ~ A fi beat. 13 Institu╚Ťia cre╚Ötinismului ├«n ansamblu. 14 Comunitate religioas─â de acela╚Öi cult. 15 (├Änv) Mul╚Ťime de cre╚Ötini. 16 (Ent; ├«s) -a-dracului Plo╚Öni╚Ť─â de plante (Pentatoma beccarum).
BIS├ëRIC─é, biserici, s. f. 1. Cl─âdire destinat─â celebr─ârii unui cult cre╚Ötin. ÔŚŐ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi u╚Ö─â de biseric─â = a (nu) respecta morala religioas─â, a (nu)-╚Öi ├«ng─âdui abateri de la morala religioas─â, a (nu) duce o via╚Ť─â pioas─â; p. ext. a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biseric─â = a nu da importan╚Ť─â convenien╚Ťelor sociale; a nu se sfii s─â spun─â cuiva ├«n fa╚Ť─â lucruri nepl─âcute. 2. Institu╚Ťia cre╚Ötinismului ├«n ansamblu. 3. Comunitate ├«ntemeiat─â de Isus Hristos, alc─âtuit─â din totalitatea celor care cred ├«n acesta; semn al comuniunii oamenilor cu Dumnezeu. ÔÖŽ Ansamblul credincio╚Öilor reuni╚Ťi ├«ntr-o comuniune cre╚Ötin─â local─â. Biserica ortodox─â ÔÇô Lat. basilica.
BIS├ëRIC─é, biserici, s. f. 1. Cl─âdire destinat─â celebr─ârii unui cult cre╚Ötin. ÔŚŐ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi u╚Ö─â de biseric─â = a (nu) respecta morala religioas─â, a (nu)-╚Öi ├«ng─âdui abateri de la morala religioas─â, a (nu) duce o via╚Ť─â pioas─â; p. ext. a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biseric─â = a nu da importan╚Ť─â convenien╚Ťelor sociale; a nu se sfii s─â spun─â cuiva ├«n fa╚Ť─â lucruri nepl─âcute. 2. Institu╚Ťia cre╚Ötinismului ├«n ansamblu. 3. Comunitate religioas─â de acela╚Öi cult. Biserica ortodox─â. ÔÇô Lat. basilica.
BIS├ëRIC─é, biserici, s. f. 1. Cl─âdire destinat─â celebr─ârii unui cult cre╚Ötin. Se auzi clopotul de la biseric─â. PAS, L. 112. S─âracele mame de la mahala d─âdeau s─ârindare la biserici. SADOVEANU, N. F. 137. Biserica cre╚Ötin─â, a ei catapeteasm─â De-un fulger drept ├«n dou─â e rupt─â ╚Öi tresare. EMINESCU, O. I 95. Cocheta face pe nevinovata. S-o vezi c├«t s-a f─âcut de bisericoas─â; ╚Öede toat─â ziua ├«nchis─â, merge numai la biseric─â ╚Öi la parad─â. NEGRUZZI, S.I 65. ÔŚŐ Expr. A fi u╚Ö─â de biseric─â = (mai ales ├«n construc╚Ťii negative) a fi corect, cinstit. A nu fi dus (de multe ori) (pe) la biseric─â (sau biserici) = a nu da importan╚Ť─â conven╚Ťiilor sociale, a nu ╚Öti multe, a avea curajul opiniei. Cu ei putea s─â dea drumul sarcasmului,, c─âci nici ei nu erau du╚Öi prea mult pe la biserici. PAS, L. I 41. C├«╚Ťi iepuri la biseric─â = de loc. 2. (De obicei determinat prin ┬źcre╚Ötin─â┬╗, ┬źortodox─â┬╗, ┬źcatolic─â┬╗ etc.) Comunitatea cre╚Ötinilor care ╚Ťin de acela╚Öi cult ╚Öi profeseaz─â acelea╚Öi dogme. Biserica ortodox─â. 3. Institu╚Ťie religioas─â (cre╚Ötin─â) dintr-o localitate, av├«nd o cl─âdire pentru celebrarea cultului, unul sau mai mul╚Ťi preo╚Ťi ╚Öi de cele mai multe ori (├«n ╚Ť─ârile capitaliste, ├«n trecut ╚Öi la noi) avere proprie. V. parohie. ÔÇô Variant─â: (regional) beser├şc─â (CREANG─é, P. 116) s. f.
BIS├ëRIC─é, biserici, s. f. 1. Cl─âdire destinat─â celebr─ârii unui cult (cre╚Ötin). ÔŚŐ Expr. A lua calea bisericii = a) a deveni evlavios, pios; a se poc─âi; b) p. ext. a ├«mb─âtr├óni. A (nu) fi u╚Ö─â de biseric─â = a (nu) fi corect, cinstit. C├ó╚Ťi iepuri la biseric─â = de loc; nimeni, nici unul. A nu fi dus (de multe ori) la biseric─â = a nu da importan╚Ťa cuvenit─â conven╚Ťiilor sociale; a avea curajul opiniei. 2. Comunitatea cre╚Ötinilor care ╚Ťin de acela╚Öi cult. Biserica ortodox─â. ÔÇô Lat. basilica.
bis├ęric─â s. f., g.-d. art. bis├ęricii; pl. bis├ęrici
bis├ęric─â s. f., g.-d. art. bis├ęricii; pl. bis├ęrici
BIS├ëRIC─é s. (BIS.) casa Domnului, (├«nv.) sfin╚Ťie, sfin╚Ťire.
bis├ęric─â (bis├ęrici), s. f. ÔÇô 1. Cl─âdire destinat─â cultului cre╚Ötin. ÔÇô 2. Comunitate a cre╚Ötinilor. ÔÇô 3. (Arg.) C├«rcium─â. ÔÇô Var. b─âsearec─â, b─âsearic─â, bese(a)ric─â, bisearic─â, toate ├«nv. Mr. b─âsear(i)c─â, megl. b─âs─Öric─â, istr. bas─Örik─Ö. Lat. b─âs─şl─şca (Pu╚Öcariu 204; REW 972; Candrea-Dens., 161; DAR; Pu╚Öcariu, Dacor., I, 436); cf. vegl. ba┼íalka, valtel. baselga, engad. baseld┼ża; cd. ╚Öi dubletul neol. basilic─â, s. f. (biseric─â sau catedral─â impun─âtoare). Der. bisericu╚Ť─â, s. f. (biseric─â mic─â; grup de prieteni care se admir─â reciproc); bisericesc, adj. (ecleziastic); biserice╚Öte, adv. (ca la biseric─â); bisericos, adj. (credincios, evlavios); ├«mbiserici, vb. rar, ├«nv. (a intra ├«n biseric─â).
BIS├ëRIC─é ~ci f. 1) Edificiu construit ╚Öi amenajat special pentru celebrarea cultului cre╚Ötin. * A nu fi u╚Ö─â de ~ a) a nu respecta morala cre╚Ötin─â; b) a nu fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la ~ a neglija convenien╚Ťele sociale. 2) mai ales art. Institu╚Ťia cre╚Ötinismului ├«n ansamblu. 3) Comunitate religioas─â de adep╚Ťi ai aceluia╚Öi cult. [G.-D. bisericii] /<lat. basilica
Biserica-Alb─â f. numit─â de Unguri Feh├ęrtemplom, ora╚Ö ├«n Banat, cu vinuri renumite: 7800 loc. (Nem╚Ťi, S├órbi, Rom├óni, Unguri, Evrei).
biseric─â f. 1. adunarea credincio╚Öilor; 2. edificiu consacrat cultului religios; 3. cre╚Ötin─âtatea ├«ntreag─â sau o parte dintrÔÇÖ├«nsa: biserica apostoleasc─â, biserica rom├ón─â; 4. persoanele biserice╚Öti, clerul. [Vechiu-rom. b─âsearec─â = lat. BASILICA, sens dat├ónd din sec. IV, c├ónd cre╚Ötinii ├«ncepur─â a ridica bisericile ├«n stilul bazilicelor romane].
bis├ęric─â ╚Öi (vech─ş, az─ş Trans.) bes├ęrec─â ╚Öi bes├ęric─â ╚Öi (ma─ş vech─ş) b─âs├ęrec─â f., pl. ─ş (lat. bas─şl─şca, d. vgr. basilik├ę, regal─â (adic─â ÔÇ×cas─âÔÇŁ); fr. basoche, corpu func╚Ťionarilor ╚Öi avoca╚Ťilor unu─ş tribunal, unu─ş palat de justi╚Ťie. V. busu─şoc, basilic─â). Societatea tuturor credinc─şo╚Öilor: biserica cre╚Ötineasc─â. Ramur─â a biserici─ş cre╚Ötine╚Öt─ş: biserica roman─â, cea greceasc─â. Edificiu ├«n care se adun─â credincio╚Öi─ş: biserica catedral─â. Cler, preu╚Ťime. ÔÇô Cele mai mar─ş biseric─ş s├«nt: Sf├«ntu Petru din Roma (├«n care ├«ncap 45000 de oameni), domu din Milano (36000), Sf├«ntu Paul din Roma (32000), Sf├«ntu Paul din Londra (25000), Sf├«nta Sofia din Constantinopole (23000), Notre-Dame din Paris (21000), domu din New-York (16000), catedrala din Pisa (12000), Sf├«ntu ╚śtefan din Viena (12000) ╚Öi Sf├«ntu Marcu din Vene╚Ťia (7000).
BISERIC─é s. (BIS.) casa Domnului, (├«nv.) sfin╚Ťie, sfin╚Ťire.
A╚śEZ─éM├ÄNT DE CULT. Subst. Biseric─â, bisericu╚Ť─â (dim.), loca╚Ö sf├«nt (dumnezeiesc), a╚Öez─âm├«nt bisericesc, hram, b─âr─â╚Ťie (├«nv. ╚Öi reg.), capel─â, paraclis; catedral─â, templu, decastil, dom; ctitorie, m─ân─âstire, m─ân─âstioar─â (dim.), lavr─â, chinovie, metoc; stavropighie; lamaserie; schit, schitule╚Ť (dim.), schiti╚Öor, sih─âstrie; aba╚Ťie (rar), cas─â de rug─âciuni; moschee, mecet (├«nv.), geamie, sinagog─â, havr─â (rar); pagod─â; altar, sanctuar, capi╚Öte (├«nv.). Ctitor. Adj. Bisericesc, m─ân─âstiresc, claustral (livr.); ehinovial; de templu, templiu (rar). Ctitoricesc (rar). Vb. A ridica (a zidi) o biseric─â, a ctitori. Adv. Biserice╚Öte (rar), ca la biseric─â. V. c─âlug─âr, cler, construc╚Ťie, monument, religie.
bis├ęric─â-cet├íte s. f. Biseric─â ├«nt─ârit─â ca o cetate ÔŚŐ ÔÇ×O alt─â lucrare a academicianului G.O [...] este studiul monografic consacrat bisericilor-cet─â╚Ťi din Ardeal.ÔÇŁ Cont. 18 I 63 p. 2 (din biseric─â + cetate)
bis├ęric─â-monum├ęnt (ist├│ric) s. f. ÔŚŐ ÔÇ×├Än perioada 29 octombrie9 noiembrie, o echip─â de speciali╚Öti [...] a executat la biserica-monument istoric de la Boiana (ridicat─â ├«n secolele XXIII) lucr─âri de desalinizare a picturii murale printr-o metod─â original─â [...] [care] const─â ├«n folosirea fenomenului electroosmotic ╚Öi a efectului de perturbare termodinamic─â.ÔÇŁ R.l. 11 XI 72 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×P─âzitorul ╚Öi spiritul tutelar al bisericii-monument din ╚Üebea ├«mpline╚Öte 80 de ani.ÔÇŁ R.l. 13 XI 81 p. 1 (din biseric─â + monument [istoric])
bis├ęric─â-necr├│pol─â s. f. Biseric─â ├«n subsolul c─âreia se g─âsesc morminte ╚Öi cripte ÔŚŐ ÔÇ×S-a terminat restaurarea bisericii-necropole a lui ╚śtefan cel Mare ╚Öi construirea unui muzeu care va ad─âposti o valoroas─â colec╚Ťie de art─â medieval─â.ÔÇŁ R.l. 26 XII 75 p. 5 (din biseric─â + necropol─â)
bis├ęric─â, biserici, s.f. ÔÇô Cl─âdire destinat─â cultului cre╚Ötin. ÔÖŽ ÔÇ×Se ╚Ötie c─â [├«n Maramure╚Ö] se g─âsesc unele dintre cele mai interesante construc╚Ťii religioase din lume; nu numai din ╚Ťara noastr─â, ci din ├«ntreaga Europ─â. Bisericile de lemn maramure╚Öene ╚Öi-au c├ó╚Ötigat de mult faima bine-meritat─â at├ót ├«n r├óndul speciali╚Ötilor, c├ót ╚Öi ├«n cel al publicului larg din mai multe ╚Ť─âri ale lumii. Ele reprezint─â, f─âr─â ├«ndoial─â, una din culmile artei de a construi ├«n lemn de pe continentul nostruÔÇŁ (Paul Petrescu, 1969). ├Än aceste l─âca╚Öuri din Maramure╚Ö s-au p─âstrat hrisoave ╚Öi ├«nsemne printre cele mai vechi ale limbii rom├óne╚Öti; aici s-au adunat ├«n╚Ťelep╚Ťii satelor pentru a hot─âr├« ├«n clipe de restri╚Öte; aici s-au legat c─âs─âtoriile, s-au botezat pruncii ╚Öi tot aici au fost ├«ngropa╚Ťi mo╚Öii ╚Öi str─âmo╚Öii no╚Ötri (v. D─âncu╚Ö, 1986). Cele mai vechi ╚Öi valoroase monumente sunt situate ├«n Maramure╚Öul istoric, unele dat├ónd din secolul al XIV-lea, dar majoritatea au fost reconstruite ├«n secolele XVII ╚Öi XVIII. ÔÖŽ (top.) Biserica lui Siridon (S├óridon), st├ónc─â de andezit de forma unei turle, situat─â la confluen╚Ťa p├ór├óului Ar╚Öi╚Ťa cu Jidoaia, la marginea rezerva╚Ťiei fosiliere Chiuzbaia, sub Vf. Igni╚Ö (Monumente, 1976: 54). ÔÇô Lat. basilica (DER, DEX).
BIS├ëRIC─é (lat. basilica) 1. Institu╚Ťie a cre╚Ötinismului, ├«ntemeiat─â de Hristos, care asigur─â comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin actul de credin╚Ť─â ╚Öi prin participarea la slujbele s─âv├«r╚Öite de cei ├«nvesti╚Ťi cu puterea Duhului Sf├«nt ├«n vederea m├«ntuirii. Este alc─âtuit─â din totalitatea celor boteza╚Ťi ╚Öi care cred ├«n Hristos. ÔÖŽ B. primar─â = comunitate religioas─â ├«ntemeiat─â de Iisus Hristos ╚Öi reunind primii cre╚Ötini. B. universal─â = larga comuniune a celor care cred ├«n Iisus Hristos; semnul umanit─â╚Ťii r─âscump─ârate prin Hristos. B. local─â = manifestare a b. universale ├«ntr-un loc, garantat─â de episcop, prin care orice b.l. se afl─â ├«n comuniune cu b. universal─â. Primele b.l. au fost organizate, dup─â Cincizecime de apostolii lui Hristos. 2. Ansamblul credincio╚Öilor reuni╚Ťi ├«ntr-o comuniune cre╚Ötin─â particular─â. ÔÖŽ B. ortodox─â v. ortodoxie. B. catolic─â v. catolicism. B. protestant─â v. protestantism. B. evanghelic─â (sau luteran─â) v. luteranism. B. reformat─â (calvin─â) v. calvinism. B. unitarian─â v. unitarism. B. anglican─â v. anglicanism. B. roman─â unit─â cu Roma (greco-catolic─â) v. greco-catolici (uni╚Ťi). B. baptist─â v. baptism. B. lui Dumnezeu apostolic─â v. penticostal. B. armeano-gregorian─â = confesiune cre╚Ötin─â contituind b. de stat a Armeniei (301) desp─âr╚Ťit─â de Patriarhia Ortodox─â de la Constantinopol (506). 3. L─âca╚Ö de ├«nchinare public al cre╚Ötinilor, ├«n care este pream─ârit Dumnezeu ╚Öi se s─âv├«r╚Öe╚Öte liturghia.
CONSILIUL ECUMENIC AL BISERICILOR, asocia╚Ťie creat─â ├«n 1948 de c─âtre Bisericile cre╚Ötine necatolice ├«n scopul refacerii unit─â╚Ťii tuturor cre╚Ötinilor pe calea acordurilor ╚Öi dialogului teologic. V. ecumenism.
bis├ęric─â, biserici s. f. 1. A╚Öez─âm├ónt sf├ónt ├«ntemeiat prin jertfa lui Hristos pe cruce ╚Öi prin ├«nvierea Sa din mor╚Ťi pentru sfin╚Ťirea ╚Öi m├óntuirea oamenilor. Este una, sf├ónt─â, soborniceasc─â ╚Öi apostoleasc─â, alc─âtuit─â din totalitatea celor boteza╚Ťi, care se ├«mp─ârt─â╚Öesc din acelea╚Öi sfinte taine (bis. v─âzut─â), ╚Öi din ├«ngeri ╚Öi drep╚Ťii adormi╚Ťi ├«ntru Domnul (bis. nev─âzut─â). Este condus─â ├«n chip tainic de Iisus Hristos, iar ├«n chip v─âzut de ierarhia bisericeasc─â. ÔÖŽ Biserica Ortodox─â Rom├ón─â = bis. care cuprinde pe to╚Ťi credincio╚Öii de religie ortodox─â din Rom├ónia ╚Öi din diaspora. Este autocefal─â ╚Öi unitar─â ├«n organizarea sa ╚Öi p─âstreaz─â unitatea dogmatic─â, canonic─â ╚Öi cultural─â cu Bis. ecumenic─â a R─âs─âritului. Are conducere sinodal─â ierarhic─â ╚Öi este organizat─â ca Patriarhie. V. ╚Öi Patriarhia Rom├ón─â. Biserica anglican─â v. anglicanism. Biserica episcopal─â v. anglicanism. Biserica reformat─â v. calvinism. Biserica evanghelic─â v. luteranism. Biserica de scietologie v. scientologie. 2. Local destinat celebr─ârii cultului cre╚Ötin. ÔÖŽ Biserici din Bucure╚Öti demolate ├«n timpul regimului comunist (anul din parantez─â indic─â ├«ntemeierea ei): ├«n 1977: Bis. Enei (1724); ├«n 1984: Schitul Maicilor (1726), Post─âvari (sec. 16), Spirea Veche (sec. 18), Izvorul T─âm─âduirii (sec. 18), Cotroceni (1687); ├«n 1985: Pantelimon (1813), Sf. Mina (├«nceputul sec. 20), Sf. Nicolea-S├órba (sec. 17); ├«n 1986: Sf. Nicolae (1711), Complexul M-rii V─âc─âre╚Öti (1711), Sf. Paraschiva (sec. 19), Sf. Vineri (1644), Olteni (1722), Sf. Spiridon Vechi (1646), Bradu Stoica (1809), Sf. Treime Dude╚Öti (1804). ÔÇô Din lat. basilica.
ÔÇ×Extra ecclesiam nulla salusÔÇŁ (lat. ÔÇ×├Än afar─â de biseric─â nu este m├óntuireÔÇŁ), expresie ├«nt├ólnit─â ├«n scrierile lui Origen ╚Öi mai ales ale lui Ciprian de Cartagina, care concentreaz─â doctrina tradi╚Ťional─â despre raportul dintre Bis. ╚Öi sfintele taine, ├«n special botezul, doctrin─â care se aplic─â azi mai ales cu privire la validitatea tainelor.
a fi nedus la biseric─â expr. 1. a vorbi ╚Öi a ac╚Ťiona f─âr─â menajamente. 2. (d. femei) a fi mahalagioaic─â.
a nu fi u╚Ö─â de biseric─â expr. a-╚Öi ├«ng─âdui abateri de la morala religioas─â, a nu duce o via╚Ť─â pioas─â.
c├ó╚Ťi iepuri la biseric─â expr. deloc; nici unul / una.

Biseric─â dex online | sinonim

Biseric─â definitie

Intrare: biseric─â
biseric─â substantiv feminin
Intrare: Biserica-Alb─â
Biserica-Alb─â (numai) singular nume propriu substantiv feminin articulat