birocratizá vtr [At: DEX2 / Pzi: ~zéz / E: fr bureaucratiser] 1-2 A (se) transforma în birocrat. 3 A trata birocratic.

birocratizáre sf [At: DEX2 / E: birocratiza] Adoptare a sistemului birocratic.

BIROCRATIZÁ, birocratizez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) transforma în birocrat; a (se) trata în mod birocratic. – Din fr. bureaucratiser.

BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influența birocrației. – V. birocratiza.

BIROCRATIZÁ, birocratizez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) transforma în birocrat; a (se) trata în mod birocratic. – Din fr. bureaucratiser.

BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influența birocrației. – V. birocratiza.

BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a practica birocratismul, de a deveni birocrat, de a cădea (sau a face pe cineva să cadă) sub influența birocratismului. Activizarea organizațiilor de bază ferește organele conducătoare de ruptura de mase, de birocratizare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559.

BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a cădea (sau a face să cadă) sub influența birocratismului. – Din birocrat.

birocratizá (a ~) (-ro-cra-) vb., ind. prez. 3 birocratizeáză

birocratizáre (-ro-cra-) s. f., g.-d. art. birocratizắrii

birocratizá vb. (sil. -cra-), ind. prez. 1 sg. birocratizéz, 3 sg. și pl. birocratizeáză

birocratizáre s. f. (sil. -cra-), g.-d. art. birocratizării

BIROCRATIZÁ vb. I. tr., refl. A face (să devină) birocratic (un stat, o organizație, o instituție etc.). [Cf. fr. bureaucratiser].

BIROCRATIZÁRE s.f. Faptul de a (se) birocratiza. [< birocratiza].

BIROCRATIZÁ vb. tr., refl. a (se) transforma în birocrat, a trata birocratic. (< fr. bureaucratiser)

A BIROCRATIZÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A face să se birocratizeze. 2) (chestiuni) A trata în mod birocratic. /<fr. bureaucratiser

A SE BIROCRATIZÁ mă ~éz intranz. A deveni birocrat; a căpăta însușiri de birocrat. /<fr. bureaucratiser