birocratic definitie

10 definiții pentru birocratic

birocrátic, ~ă a [At: SAHIA, U.R.S.S. 112 / V: (înv) biur- / Pl: ~ici, -ice / E: fr bureaucratique] 1-2 Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați Si: funcționăresc.
BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -ce, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați; funcționăresc. – Din fr. bureaucratique.
BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -ce, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați; funcționăresc. – Din fr. bureaucratique.
BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -e, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați. Desconsiderarea birocratică a nevoilor oamenilor muncii, a cererilor și reclamațiilor venite din masă este o manifestare străină și fundamental opusă politicii partidului și guvernului, politică în centrul căreia se află omul cu nevoile sale și care se bazează pe o strînsă și permanentă legătură cu masele celor ce muncesc. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2707; – Variantă: (pe cale de dispariție) biurocrátic, -ă (SAHIA, U.R.S.S. 112) adj.
BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -e, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați. – Fr. bureaucratique.
birocrátic (-ro-cra-) adj. m., pl. birocrátici; f. birocrátică, pl. birocrátice
birocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. birocrátici; f. sg. birocrátică, pl. birocrátice
BIROCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la birocrație sau la birocrați. [Var. biurocratic, -ă adj. / < fr. bureaucratique].
BIROCRÁTIC, -Ă adj. referitor la birocrație, la birocrați. (< fr. bureaucratique)
BIROCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de birocrați; propriu birocraților. Stil ~. ◊ Regim ~ regim bazat pe birocratism. [Sil. -cra-tic] /<fr. bureaucratique

birocratic dex

Intrare: birocratic
birocratic adjectiv
  • silabisire: -cra-