Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru bioacustic─â

bioacústic, ~ă [At: DEX2 / P: bi-o-a~ / Pl: ~ici, -ice / E: ger Bioakustik, eg bioacustics] 1. sf Studiul producerii, structurii și semnalelor acustice la organismele vii. 2 a De bioacustică.
bioacust├şc─â sf [At: DN3 / E: ger Bioaqustik, eg bioacustics] Disciplin─â care se ocup─â cu aplica╚Ťiile acusticii ├«n biologie (1).
BIOAC├ÜSTIC, -─é, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocup─â cu studiul producerii, structurii ╚Öi func╚Ťiei semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustic─â (1). [Pr.: bi-o-a-] ÔÇô Din germ. Bioakustik, engl. bioacustics.
BIOAC├ÜSTIC, -─é, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocup─â cu studiul producerii, structurii ╚Öi func╚Ťiei semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustic─â (1). [Pr.: bi-o-a-] ÔÇô Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics.
bioac├║stic adj. (sil. bi-o-) Ôćĺ acustic
BIOAC├ÜSTIC─é s.f. Disciplin─â care se ocup─â cu aplica╚Ťiile acusticii ├«n biologie. [Cf. germ. Bioakustik, engl. bioacoustics].
BIOACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la bioacustică. II. s. f. ramură a biofizicii care studiază sunetele emise de animale în diverse împrejurări. (< germ. Bioaqustik, engl. bioacustics)
BIOAC├ÜSTIC─é s. f. Studiul semnalelor sonore pe care le emit animalele ├«n situa╚Ťii tipice comportamentului lor: ├«mperechere, ap─ârare, orientare ├«n cadrul deplas─ârilor, atac, ├«ngrijirea puilor, prezen╚Ťe str─âine ├«n teritoriul propriu (om, animale, obiecte), perceperea ├«n avans a unor cataclisme naturale.

Bioacustic─â dex online | sinonim

Bioacustic─â definitie

Intrare: bioacustic
bioacustic adjectiv
  • silabisire: bi-o-
Intrare: bioacustic─â
bioacustic─â