Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 566039:

binevoitór, -oáre adj. Care-ți vrea bine, voitor de bine, care arată bunăvoință. Concurs binevoitor, gratuit. – Adv. Cu bunăvoință. – Și bine-voitor.

Binevoitoare dex online | sinonim

Binevoitoare definitie