Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru bigudiu

bigud├şu sn [At: ALAS, 10 IV 1938, 7/3 / Pl: ~ri (P: ~di-uri) / E: fr bigoudi] Mic obiect de toalet─â feminin─â, de obicei cilindric, ├«n jurul c─âruia se r─âsuce╚Öte ╚Öi se fixeaz─â o ╚Öuvi╚Ť─â de p─âr, pentru a o ondula.
BIGUD├ŹU, bigudiuri, s. n. Tub mic din metal, material plastic etc., folosit pentru ondularea p─ârului. ÔÇô Din fr. bigoudi.
BIGUD├ŹU, bigudiuri, s. n. Obiect de toalet─â feminin─â, confec╚Ťionat din metal, material plastic etc., ├«n jurul c─âruia se r─âsuce╚Öte o ╚Öuvi╚Ť─â de p─âr pentru a o ondula. ÔÇô Din fr. bigoudi.
BIGUD├ŹU, bigudiuri, s. n. Vergea mic─â de metal, prev─âzut─â cu unele dispozitive, ├«n jurul c─âreia se r─âsuce╚Öte o ╚Öuvi╚Ť─â de p─âr pentru a o ondula. ├«╚Öi pune p─ârul pe bigudiuri.
BIGUD├ŹU, bigudiuri, s. n. Vergea mic─â de metal, cu anumite dispozitive, ├«n jurul c─âreia se r─âsuce╚Öte o ╚Öuvi╚Ť─â de p─âr pentru a o ondula. ÔÇô Fr. bigoudi.
bigud├şu s. n., art. bigud├şul; pl. bigud├şuri
bigud├şu s. n., art. bigud├şul; pl. bigud├şuri
BIGUD├ŹU s.n. Mic─â tij─â metalic─â sau din plastic pe care se r─âsuce╚Öte o ╚Öuvi╚Ť─â de p─âr pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi].
BIGUD├ŹU s. n. mic─â tij─â metalic─â pe care se r─âsuce╚Öte p─ârul pentru a-l ondula. (< fr. bigoudi)
BIGUD├ŹU ~ri n. Obiect de toalet─â feminin─â ├«n form─â de tub mic (de metal sau de mas─â plastic─â), prev─âzut cu elastic, servind la ondularea p─ârului. [Sil. -gu-diu] /<fr. bigoudi
a-i pune (cuiva) mintea pe bigudiuri expr. 1. a deruta, a z─âp─âci, a ├«ncurca. 2. a min╚Ťi, a p─âc─âli. 3. a cic─âli, a s├óc├ói.
a-╚Öi pune mintea pe bigudiuri expr. (╚Öc.) a ├«nv─â╚Ťa pentru examene

Bigudiu dex online | sinonim

Bigudiu definitie

Intrare: bigudiu
bigudiu substantiv neutru