Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1032675:

bifurcá vtr [At: I. IONESCU, M. 68 / Pzi: 3 -furcă / E: fr bifurquer] 1-2 A (se) despărți în două ramuri, direcții sau sensuri.

Bifurca dex online | sinonim

Bifurca definitie