Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru bibliotec─â

bibliot├ęc─â sf [At: (a. 1828) URICARIUL VII, 181/ V:-tic─â / A: -├│tec─â / P: ~bli- o~ / Pl: ~eci / E: fr bibliotheque, lat bibliotheca] 1 Dulap sau mobil─â cu rafturi pentru ╚Ťinut c─âr╚Ťi. 2 ├Änc─âpere ├«n care se p─âstreaz─â ╚Öi se citesc c─âr╚Ťi. 3 Colec╚Ťie de c─âr╚Ťi, periodice, foi volante, imprimate etc. 4 Institu╚Ťie care colec╚Ťioneaz─â c─âr╚Ťi, periodice etc. spre a le pune ├«n mod organizat la dispozi╚Ťia cititorilor. 5 (Fig; ├«s) ~ ambulant─â Persoan─â care are cuno╚Ötin╚Ťe vaste. 6 (├Äm; ├«nv; ╚Ö├«s -ca Grimaud dup─â numele unei forme de c─âr╚Ťi de joc) C─âr╚Ťi de joc. 7 Nume dat unei serii de c─âr╚Ťi cu caractere comune, publicate de aceea╚Öi editur─â.
BIBLIOT├ëC─é, biblioteci, s. f. 1. Dulap sau mobil─â special─â cu rafturi pentru p─âstrarea c─âr╚Ťilor. 2. ├Änc─âpere, sal─â ├«n care se p─âstreaz─â ╚Öi se citesc c─âr╚Ťile. 3. Colec╚Ťie de c─âr╚Ťi, periodice, foi volante, imprimate etc. ÔÖŽ Institu╚Ťie de cultur─â care colec╚Ťioneaz─â c─âr╚Ťi, periodice etc. spre a le pune ├«n mod organizat la dispozi╚Ťia cititorilor. 4. Colec╚Ťia de c─âr╚Ťi (tip─ârite de o editur─â), care prezint─â un caracter unitar din punct de vedere grafic ╚Öi tematic. 5. (Inform.) Colec╚Ťie centralizat─â de programe sau componente ale acestora, stocat─â ╚Öi organizat─â ├«n scopul facilit─ârii activit─â╚Ťii de programare. [Pr.: -bli-o-] ÔÇô Din fr. biblioth├Ęque, lat. bibliotheca.
╚śO├üRECE, ╚Öoareci, s. m. Animal mic din ordinul roz─âtoarelor, de culoare cenu╚Öiu-├«nchis, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coada lung─â ╚Öi sub╚Ťire (Mus musculus). ÔŚŐ ╚śoarece de bibliotec─â, se spune despre o persoan─â care ├«╚Öi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind ╚Öi studiind. ╚śoarece de birou = birocrat. ÔŚŐ Expr. A tr─âi (sau a se iubi, a se avea) ca m├ó╚Ťa (sau ca pisica) cu ╚Öoarecele, se spune despre dou─â persoane care nu se pot suferi, care se ceart─â ├«ntruna. I-au mas ╚Öoarecii ├«n p├óntece (sau burt─â), se spune despre un om foarte fl─âm├ónd. A se juca (cu cineva) ca m├ó╚Ťa (sau ca pisica) cu ╚Öoarecele = a-╚Öi bate joc de cineva, ╚Ťin├óndu-l ├«ntr-o situa╚Ťie incert─â. ├Än gaur─â (sau bort─â) de ╚Öoarece = ├«n cea mai ferit─â, mai dosnic─â ascunz─âtoare, ├«n gaur─â de ╚Öarpe. ÔŚŐ Compus: ╚śoarece-de-c├ómp = mic roz─âtor de c├ómp care face mari stric─âciuni ├«n culturi (Apodemus agrarius); ╚Öoarece-de-p─âdure = animal roz─âtor care tr─âie╚Öte ├«n p─âdure (Apodemus sylvaticus). [Var.: ╚Öo├írec s. m.] ÔÇô Lat. sorex, -icis.
BIBLIOT├ëC─é, biblioteci, s. f. 1. Dulap sau mobil─â special─â cu rafturi de ╚Ťinut c─âr╚Ťi. 2. ├Änc─âpere, sal─â ├«n care se p─âstreaz─â ╚Öi se citesc c─âr╚Ťile. 3. Colec╚Ťie de c─âr╚Ťi, periodice, foi volante, imprimate etc. ÔÖŽ Institu╚Ťie care colec╚Ťioneaz─â c─âr╚Ťi, periodice etc. spre a le pune ├«n mod organizat la dispozi╚Ťia cititorilor. 4. Nume dat unei serii de c─âr╚Ťi care prezint─â caractere comune ╚Öi sunt publicate de aceea╚Öi editur─â. ÔÇô Din fr. biblioth├Ęque, lat. bibliotheca.
╚śO├üRECE, ╚Öoareci, s. m. Animal mic din ordinul roz─âtoarelor, de culoare cenu╚Öiu-├«nchis, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coada lung─â ╚Öi sub╚Ťire (Mus musculus). ÔŚŐ ╚śoarece de bibliotec─â = se spune despre o persoan─â care ├«╚Öi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind ╚Öi studiind. ╚śoarece de birou = birocrat. ÔŚŐ Expr. A tr─âi (sau a se iubi, a se avea) ca m├ó╚Ťa (sau ca pisica) cu ╚Öoarecele, se spune despre dou─â persoane care nu se pot suferi, care se ceart─â ├«ntruna. I-au mas ╚Öoarecii ├«n p├óntece (sau burt─â), se spune despre un om foarte fl─âm├ónd. A se juca (cu cineva) ca m├ó╚Ťa (sau ca pisica) cu ╚Öoarecele = a-╚Öi bate joc de cineva, ╚Ťin├óndu-l ├«ntr-o situa╚Ťie incert─â. ├Än gaur─â (sau ├«n bort─â) de ╚Öoarece = ├«n cea mai ferit─â, mai dosnic─â ascunz─âtoare, ├«n gaur─â de ╚Öarpe. ÔŚŐ Compus: ╚śoarece de c├ómp = mic roz─âtor de c├ómp care face mari stric─âciuni ├«n culturi (Apodemus agrarius); ╚Öoarece de p─âdure = animal roz─âtor care tr─âie╚Öte ├«n p─âdure (Apodemus sylvaticus). [Var.: ╚Öo├írec s. m.] ÔÇô Lat. sorex, -icis.
BIBLIOT├ëC─é, biblioteci, s. f. 1. Institu╚Ťie ├«n care se adun─â ╚Öi se p─âstreaz─â, ├«ntr-o anumit─â ordine, c─âr╚Ťi, reviste, ziare, etc. pentru a fi utilizate de cititori. Biblioteca Academiei Republicii Populare Rom├«ne. Ôľş Canalul cel mal important prin care cartea poate s─â ajung─â ├«n masa cititorilor este re╚Ťeaua de biblioteci. Ele s├«nt menite s─â fie unit─â╚Ťi active ale revolu╚Ťiei noastre culturale, adev─ârate focare de r─âsp├«ndire a culturii socialiste la ora╚Öe ╚Öi sate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr: 333, 2/4. ÔÖŽ Colec╚Ťie particular─â de c─âr╚Ťi ╚Öi periodice. Am citit ╚Öi eu poezia asta ├«ntr-o revist─â din biblioteca tatei. SADOVEANU, N. F. 120. Am alergat la biblioteca tat─âlui meu, care era ├«ntr-o lad─â mare purure deschis─â, ├«n coridor. NEGRUZZI, S. I 10. 2. Camer─â (├«ntr-o locuin╚Ť─â particular─â sau ├«n localul unei institu╚Ťii) ├«n care se p─âstreaz─â c─âr╚Ťile; depozit de c─âr╚Ťi. ÔÖŽ Mobil─â cu rafturi (uneori ├«nchis─â ├«n form─â de dulap) ├«n care se p─âstreaz─â c─âr╚Ťile. O bibliotec─â de stejar. 3. (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd destina╚Ťia, cuprinsul etc.) Nume sub care editurile tip─âresc uneori serii de c─âr╚Ťi identice ca aspect ╚Öi purt├«nd un num─âr de ordine, de obicei cu scopul de popularizare. Biblioteca pentru to╚Ťi. Biblioteca radiofonistului. ÔÇô Pronun╚Ťat: -bli-o-.
╚śO├üRECE, ╚Öoareci, s. m. (╚śi ├«n forma ╚Öoarec) Mic animal din ordinul roz─âtoarelor, de culoare cenu╚Öie-├«nchis─â, cu botul ascu╚Ťit, cu coada lung─â (╚Öi sub╚Ťire) ╚Öi cu mi╚Öc─ârile repezi (Mus musculus). Un ╚Öoarec trece covorul. BENIUC, V. 137. Cum nu s├«nt un ╚Öoarec, doamne -m─âcar totu╚Öi are blan─â. EMINESCU, N. 42. Zmeul are g├«nd r─âu cu noi, ziua ne pune la munc─â ╚Öi noaptea ne-nchide ├«n turnul ─âsta plin de ╚Öoareci. ALECSANDRI, T. I 440. El r─âm├«ne prins Ca ╚Öoarecul de m├«╚Ť─â. NEGRUZZI, S. II 244. ╚śoarece de bibliotec─â, se zice (adesea depreciativ) despre o persoan─â care ├«╚Öi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind ╚Öi studiind. Complexa personalitate a lui Helicide cuprinde, al─âturi de oratorul public ╚Öi de profet, pe un om de texte, pe un ╚Öoarece de bibliotec─â, tr─âind cea mai mare parte a vie╚Ťii lui ├«n traducerea, compulsarea ╚Öi comentarea marilor autori vechi ╚Öi moderni. VIANU, A. P. 39. ╚śoarece de birou = birocrat. ÔŚŐ Expr. A tr─âi (sau a se iubi) ca m├«╚Ťa cu ╚Öoarecele, se spune despre cei care nu se pot suferi ╚Öi se ceart─â ├«ntr-una. I-au mas ╚Öoarecii ├«n p├«ntece, se spune despre un om foarte fl─âm├«nd. Ia mai ├«ng─âdui╚Ťi oleac─â, m─âi, zise Ochil─â, c─â doar nu v-au mas ╚Öoarecii ├«n p├«ntece. Acu╚Ö s-or ╚Öi aduce bucatele ╚Öi vinul, ╚Öi numai de-a╚Ťi avea p├«ntece unde s─â le pune╚Ťi. CREANG─é, P. 259. (Nici) ├«n gaur─â (sau ├«n bort─â) de ╚Öoarece = (nici) ├«n cea mai ferit─â, mai dosnic─â ascunz─âtoare, (nici) ├«n gaur─â de ╚Öarpe, v. ╚Öarpe. Dar nu cumva s─â faci de altfel, c─â nici ├«n borta ╚Öoarecului nu e╚Öti sc─âpat de mine. CREANG─é, P. 212. ÔŚŐ Compuse: ╚Öoarece-de-c├«mp = mic roz─âtor de c├«mp, care face stric─âciuni ├«n pepiniere, culturi de cereale etc. (Microtus arvalis). [P─âs─ârelele] furnic─â pe jos ca ni╚Öte ╚Öoareci-de-c├«mp; nu pot zbura ╚Öi copiii le prind cu m├«na. BART, B. 168. ╚śoarecii-de-c├ómp ╚Öi mai ales chi╚Ťoranii stric─â ├«ndeajuns. PAMFILE, A. R. 92; ╚Öoarece-de-p─âdure = animal roz─âtor, ceva mai mare dec├«t ╚Öoarecele-de-cas─â, care tr─âie╚Öte ├«n p─âdure (Apodemus sylvaticus). ÔÇô Variante: ╚Öo├írec, ╚Öo├íric (╚śEZ. II 107) s. m.
BIBLIOT├ëC─é, biblioteci, s. f. 1. Institu╚Ťie ├«n care se adun─â ╚Öi se p─âstreaz─â c─âr╚Ťi, periodice etc., pentru a fi utilizate de cititori. ÔÖŽ Colec╚Ťie particular─â de c─âr╚Ťi ╚Öi periodice. 2. Camer─â, sal─â ├«n care se p─âstreaz─â (╚Öi se citesc) c─âr╚Ťile. ÔÖŽ Mobil─â cu rafturi ├«n care se p─âstreaz─â c─âr╚Ťile. 3. (Urmat de determin─âri) Colec╚Ťie de c─âr╚Ťi (tip─ârite de o editur─â) identice ca aspect ╚Öi ╚Ťin├ónd de aceea╚Öi specialitate. [Pr.: -bli-o-] ÔÇô Fr. biblioth├Ęque (lat. lit. bibliotheca).
bibliot├ęc─â (bi-bli-o-) s. f., g.-d. art. bibliot├ęcii; pl. bibliot├ęci
!╚Öo├írece de bibliot├ęc─â s. m., pl. ╚Öo├íreci de bibliot├ęc─â
bibliot├ęc─â s. f. (sil. -bli-o-), g.-d. art. bibliot├ęcii; pl. bibliot├ęci
╚Öo├írece de bibliot├ęc─â s. m. + prep. + s. f.
BIBLIOT├ëC─é s.f. 1. Colec╚Ťie (public─â sau particular─â) de c─âr╚Ťi, de manuscrise, de publica╚Ťii periodice etc. aranjate ╚Öi clasate ├«ntr-o anumit─â ordine. ÔÖŽ Institu╚Ťie, local care ad─âposte╚Öte o astfel de colec╚Ťie. 2. Nume dat unor colec╚Ťii de tip─ârituri, identice ca aspect, care trateaz─â teme dintr-un domeniu oarecare. [Pron. -bli-o-, pl. -ci. / < lat. bibliotheca, fr. biblioth├Ęque, it. biblioteca, cf. gr. biblion ÔÇô carte, theke ÔÇô dulap].
BIBLIOT├ëC─é s. f. 1. colec╚Ťie de c─âr╚Ťi, manuscrise, publica╚Ťii periodice etc., aranjate ╚Öi clasate ├«ntr-o anumit─â ordine; institu╚Ťie, local care o ad─âposte╚Öte. ÔŚŐ mobil─â, raft, dulap pentru p─âstrarea c─âr╚Ťilor. 2. nume dat unor colec╚Ťii de tip─ârituri, identice ca aspect, care trateaz─â teme dintr-un domeniu oarecare. 3. colec╚Ťie de programe ├«ntr-o unitate de informatic─â. (< fr. bibliot├Ęque, lat. bibliotheca)
BIBLIOT├ëC─é ~ci f. 1) Colec╚Ťie (public─â sau particular─â) de c─âr╚Ťi, publica╚Ťii periodice, manuscrie etc., clasificate ╚Öi aranjate ├«ntr-o anumit─â ordine pentru a facilita utilizarea lor de c─âtre cititori. 2) Institu╚Ťie care ad─âposte╚Öte o asemenea colec╚Ťie, pun├ónd-o la dispozi╚Ťia cititorilor. 3) Mobil─â cu rafturi pentru p─âstrarea c─âr╚Ťilor. 4) Colec╚Ťie de publica╚Ťii cu o anumit─â tematic─â, scoas─â de o editur─â ├«n volume identice ca format ╚Öi ca aspect. [G.-D. bibliotecii; Sil. -bli-o-] /<lat. bibliotheca, fr. biblioth├ęque
bibliotec─â f. 1. colec╚Ťiune de c─âr╚Ťi ╚Öi manuscripte a╚Öezate ├«ntrÔÇÖo ordine oarecare; 2. dulapul, camera sau edificiul unde sunt depuse c─âr╚Ťile. Cea mai celebr─â bibliotec─â din antichitate fu cea din Alexandria Egiptului, coprinz├ónd p├ón─â la 700.000 de volume. Cea mai mare din timpul nostru e Biblioteca na╚Ťional─â din Paris, care con╚Ťine 2 milioane volume ╚Öi 150.000 manuscripte; dup─â ea vine Biblioteca Muzeului britanic cu 1.500.000 de volume.
*bibliot├ęc─â f., pl. ─ş (vgr. biblioth├ęke, d. biblion, carte, ╚Öi th├ęke, dulap. V. teac─â). Colec╚Ťiune de c─âr╚Ť─ş ╚Öi manuscripte. Locu unde-s a╚Öezate. Dulap de c─âr╚Ť─ş. Fig. E o bibliotec─â vie, e un om erudit. ÔÇô ├Än vechime, era celebr─â biblioteca din Alexandria Egiptulu─ş, care cuprindea 700.000 de volume ╚Öi a fost ars─â de califu Omar. Ast─âz─ş, ├«s ├«nsemnate: la Paris, Biblioteca Na╚Ťional─â, a Arsenalului, a Camere─ş Deputa╚Ťilor, Mazarin─â ╚Öi a Sfintei Genoveva; ├«n Germania, La lipsca, Drezda ╚Öi M├╝nchen; ├«n Anglia, a Muzeulu─ş Britanic (British Museum) ╚Öi Bodle─şana din Oxford; ├«n Spania, a Escorialulu─ş; ├«n Italia, a Vaticanulu─ş, Ambroziana din Milano ╚Öi Lauren╚Ťiana din Floren╚Ťa.
bibliot├ęc─â-vitr├şn─â s. f. Pies─â de mobil─â ce cuprinde o bibliotec─â ╚Öi o vitrin─â ÔŚŐ ÔÇ×[Camera] cuprinde, ├«ntre altele, o bibliotec─â-vitrin─â, av├ónd un loc special prev─âzut pentru pic-up ╚Öi magnetofon.ÔÇŁ Sc. 2 VI 62 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Nu este cu putin╚Ť─â s─â nu dori╚Ťi a v─â trece palma peste furnirul de ├«nalt─â calitate, peste bronzurile fin cizelate, peste incrusta╚Ťiile ├«n ┬źbiscuit┬╗ al unei superbe biblioteci-vitrin─â de cel mai autentic stil ┬źEmpire┬╗; sau poate v─â atrage mai cur├ónd asprimea aparent─â a mahonului din care este construit─â aceast─â comod─â-scrin, pies─â func╚Ťional─â de mare efect.ÔÇŁ S─âpt. 14 XII 73 p. 8 (din bibliotec─â + vitrin─â)
dul├íp-bibliot├ęc─â s. n. ÔŚŐ ÔÇ×Dintre acestea amintim camera ┬źL─âm├ói╚Ťa┬╗, compus─â din opt piese cu func╚Ťiuni diferite: un dulap-bibliotec─â format din trei corpuri separate [...]ÔÇŁ Sc. 18 II 67 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Canapeaua pat, ├«ncadrat─â ├«ntr-un ansamblu de dulapuri-biblioteci, permite amplasarea ├«n orice spa╚Ťiu.ÔÇŁ I.B. 25 I 73 p. 5; v. ╚Öi Sc. 18 X 70 p. 2 (din dulap + bibliotec─â)
tramv├íi-bibliot├ęc─â s. n. ÔŚŐ ÔÇ×Bibliotecile mobile au devenit un lucru obi╚Önuit ├«n R.P. Ungar─â. Tramvaiele-biblioteci circul─â la intervale regulate ├«n diferite centre ale Budapestei.ÔÇŁ I.B. 17 V 62 p. 3; v. ╚Öi 30 IX 64 p. 3 (din tramvai + bibliotec─â)
BIBLIOT├ëC─é (< fr., lat.) s. f. 1. Institu╚Ťie de cultur─â ├«n care se adun─â, se organizeaz─â ╚Öi se p─âstreaz─â fonduri de publica╚Ťii (c─âr╚Ťi, reviste etc.) ╚Öi manuscrise pentru a fi folosite de cititori. Primele b. iau na╚Ötere ├«n antic, ├«n Mesopotamia, unde t─âbli╚Ťe de lut s├«nt p─âstrate ├«n temple sau ├«n palatul despo╚Ťilor; celebre s├«nt b. suveranului asirian Assurbanipal din Ninive, cele de la Alexandria, Pergam ╚Öi Roma. ├Än ev. med., manuscrisele s├«nt ad─âpostite ├«n m─ân─âstiri (Montecassino, St. Gallen), universit─â╚Ťi (Salamanca, Paris, Upssala), la cur╚Ťile princiare ╚Öi regale (Laurentiana-Floren╚Ťa, Vaticana-Roma). ├Än perioada Rena╚Öterii ╚Öi mai ales dup─â apari╚Ťia tiparului iau na╚Ötere primele b. publice (Bodleiana ╚Ö.a.). Printre marile b. ale lumii se num─âr─â ast─âzi: Biblioteca Congresului, din Washington, Biblioteca Na╚Ťional─â a Marii Britanii, din Londra, Biblioteca Na╚Ťional─â, din Paris, Bibioteca ÔÇ×LeninÔÇŁ, din Moscova, Biblioteca German─â, din Leipzig, Biblioteca Academiei Rom├óne, din Bucure╚Öti ╚Ö.a. ÔÖŽ (INFORM.) Colec╚Ťie centralizat─â de programe sau componente ale acestora, stocat─â ╚Öi organizat─â ├«n scopul ├«nlesnirii activit─â╚Ťii de programe. 2. Camer─â, sal─â ├«n care se p─âstreaz─â ╚Öi se citesc c─âr╚Ťile. ÔÖŽ Mobil─â, raft pentru p─âstrarea c─âr╚Ťilor. 3. Colec╚Ťie de c─âr╚Ťi (tip─ârite de o anumit─â editur─â), prezent├«nd din punct de vedere grafic ╚Öi tematic un caracter unitar.
BIBLIO- ÔÇ×carte, de c─âr╚ŤiÔÇŁ. ÔŚŐ gr. biblion ÔÇ×carteÔÇŁ > fr. biblio-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. biblio-. Ôľí ~clast (v. -clast), s. m. ╚Öi f., distrug─âtor de c─âr╚Ťi; ~fag (v. -fag), adj., s. m. ╚Öi f., (insect─â) care se hr─âne╚Öte cu celuloza din c─âr╚Ťi; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. ╚Öi f., 1. adj., s. m. ╚Öi f., (Colec╚Ťionar) de c─âr╚Ťi rare ╚Öi pre╚Ťioase. 2. adj., (Despre edi╚Ťii) Realizat ├«n condi╚Ťii grafice deosebite; ~filie (v. -filie1), s. f., 1. Pasiune de a cunoa╚Öte, de a evalua ╚Öi de a colec╚Ťiona c─âr╚Ťi rare ╚Öi pre╚Ťioase. 2. Ramur─â a bibliologiei care se ocup─â cu studiul c─âr╚Ťilor rare ╚Öi al valorii lor artistice; ~fob (v. -fob), s. m., persoan─â care ur─â╚Öte c─âr╚Ťile; ~fobie (v. -fobie), s. f., aversiune patologic─â fa╚Ť─â de c─âr╚Ťi; ~graf (v. -graf), s. m., specialist ├«n bibliografie (1); ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Ramur─â a bibliologiei care se ocup─â cu studiul tip─âriturilor, al edi╚Ťiilor operelor etc. 2. Ansamblul lucr─ârilor unui autor sau al scrierilor referitoare la o anumit─â chestiune; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n bibliologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul c─âr╚Ťilor din punct de vedere al formei, al istoricului lor etc.; ~man (v. -man1), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care manifest─â pasiune excesiv─â pentru c─âr╚Ťi; ~manie (v. -manie), s. f., pasiune exagerat─â pentru c─âr╚Ťi; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., institu╚Ťie de cultur─â ├«n care se adun─â, se organizeaz─â ╚Öi se p─âstreaz─â c─âr╚Ťile ╚Öi publica╚Ťiile, pentru a putea fi puse la dispozi╚Ťia cititorilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament al unor maladii nervoase prin lecturi adecvate.
biblioteca Grimaud expr. (glum., ├«nv.) pachet de joc de c─âr╚Ťi.
bibliotec─â, biblioteci s. f. 1. (intl.) pachet nou de c─âr╚Ťi de joc. 2. c├órcium─â. 3. b─âutur─â.

Bibliotec─â dex online | sinonim

Bibliotec─â definitie

Intrare: bibliotec─â
bibliotec─â substantiv feminin
  • silabisire: -bli-o-
Intrare: șoarece de bibliotecă
șoarece de bibliotecă admite vocativul substantiv masculin