biblioráft sn [At: Nom. MIN. I, 131 / P: -bli-o- / Pl: ~uri / E: biblio [tecă] + raft] Clasor în formă de carte pentru păstrarea actelor, a corespondenței etc.

BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s. n. Clasor de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. [Pr.: -bli-o-] – Biblio[tecă] + raft.

BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s. n. Clasor de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. [Pr.: -bli-o-] – Biblio[tecă] + raft.

BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s. n. Clasor mobil pentru păstrarea corespondenței, actelor etc., format din coperte de carton, cu un dispozitiv metalic interior care permite fixarea și manipularea ușoară a hîrtiilor. – Pronunțat: -bli-o-.

BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s. n. Clasor pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc., format din coperte de carton cu un dispozitiv metalic interior. [Pr.: -bli-o-] – Din biblio[tecă] + raft.

biblioráft (bi-bli-o-) s. n., pl. biblioráfturi

biblioráft s. n. (sil. -bli-o-), pl. biblioráfturi

BIBLIORÁFT s.n. Mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. [Pron. -bli-o-, pl. -turi. / cf. bibliorhapte < gr. biblion – carte, rhaptein – a coase].

BIBLIORÁFT s. n. mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. (< fr. bibliorhapte)

BIBLIORÁFT ~uri n. Mapă în care se păstrează corespondența, actele clasate; clasor. [Sil. -bli-o-] /biblio[tecă] + raft