Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 745791:

*vezicatoáre și -ătoáre f., pl. orĭ (fr. vésicatoire, „care face să se beșice pelea”, d. lat. vesicare, „a se unfla”, care vine d. vesica, „beșică”. V. beșică). Med. Emplastru care face să se beșice pelea. – Curat rom. ar fi beșicătoare.

Beșicătoare dex online | sinonim

Beșicătoare definitie