Definiția cu ID-ul 898648:
BETEJÍ, betejesc,
vb. IV. (Și în forma betegi)
1. Tranz. A vătăma pe cineva (sau un organ al cuiva), a; face beteag; a schilodi. Ar fi în stare să-l bușească, să-l betegească și să-l arunce peste uluci. PAS, L. I 81.
2. Refl. A căpăta o infirmitate, un beteșug; a deveni infirm (
Transilv.,
Ban.) a se îmbolnăvi, a cădea bolnav. Mîndra mea s-a betejit. HODOȘ, P. P. 97. – Variantă:
betegí vb. IV.
Betegit dex online | sinonim
Betegit definitie