Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 948990:
beteág, -ă, beteji, -e, adj. – (reg.) Bolnav, suferind: „O floare aflai, / În sân o-aruncai, / Beteagă ptícai” (Calendar, 1980: 7). – Din magh. beteg „bolnav” (MDA) < germ. wetac, wetage „durere, boală” (Șăineanu, Scriban, DER).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
Beteag dex online | sinonim
Beteag definitie
