Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru bestie

b├ęstie2 sf vz beschie
bestie1 sf [At: VLAHUȚĂ, P. 52 / V: (Trs) beș~, (reg) beștieraie / Pl: ~ii / E: lat bestia] 1 (Înv) Animal. 2 (Fig) Om cu apucături sau instincte de fiară.
b├ę╚Ötie sf vz bestie2
B├ëSTIE, bestii, s. f. Fiar─â. + Fig. Om crud, feroce. ÔÇô Din it., lat. bestia.
B├ëSTIE, bestii, s. f. Fiar─â. ÔÖŽ Fig. Om cu apuc─âturi sau cu instincte de fiar─â. ÔÇô Din it., lat. bestia.
B├ëSTIE, bestii, s. f. Animal s─âlbatic, fiar─â. M─â g├«ndesc la bestiile din menajerii; ele, afar─â de chinul dureros al captivit─â╚Ťii, mai suf─âr unul, care acuma v─âd eu c├«t e de nepl─âcut s─â rabzi, f─âr─â s─â le fi solicitat, privirile persistente ale unei mul╚Ťimi curioase. CARAGIALE, O. II 13. ÔÖŽ Fig. Om cu apuc─âturi sau instincte de fiar─â; om crud, s─âlbatic, feroce. E o bestie. E putred─â de bani ╚Öi mi-i mai ia ╚Öi pe ai mei. DUMITRIU, B. F. 42. Ce bestii! zise Dan, ar─ât├«nd cu dezgust spre ceata care se dep─ârta cu zbierete ╚Öi sc─âl├«mb─âieri de s─âlbatici. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 47. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ti-e.
B├ëSTIE, bestii, s. f. Animal s─âlbatic; fiar─â. ÔÖŽ Fig. Om cu apuc─âturi sau cu instincte de fiar─â. ÔÇô It. bestia (lat. lit. bestia).
b├ęstie (-ti-e) s. f., art. b├ęstia (-ti-a), g.-d. art. b├ęstiei; pl. b├ęstii, art. b├ęstiile (-ti-i-)
b├ęstie (fiar─â) s. f. (sil. -ti-e), art. b├ęstia (sil. -ti-a), g.-d. art. b├ęstiei; pl. b├ęstii, art. b├ęstiile (sil. -ti-i-)
BÉSTIE s. v. fiară.
Bestie Ôëá bonom
B├ëSTIE s.f. Animal s─âlbatic, fiar─â. ÔÖŽ (Fig.) Om cu fire de fiar─â, crud, s─âlbatic. [< lat. bestia].
B├ëSTIE s. f. animal s─âlbatic, fiar─â. ÔŚŐ (fig.) om crud, feroce; brut─â. (< it., lat. bestia)
b├ęstie (b├ęstii), s. f. ÔÇô Animal, vietate. It. bestia (sec.XIX). ÔÇô Der. bestial, adj. ╚Öi bestialitate, s. f., din fr.
BÉSTIE ~i f. 1) Animal sălbatic de talie mare; fiară. 2) fig. Om crud, nemilos. [Art. bestia; G.-D. bestiei; Sil. -ti-e] /<lat. bestia
bestie f. 1. animal cu instincte sângeroase, fiară; 2. fig. om fără îndurare, crud ca o fiară sălbatică.
*1) b├ęstie f. (lat. bestia). Animal feroce, fear─â. Fig. Om feroce sa┼ş lipsit de g├«ndur─ş intelectuale, artistice sa┼ş morale: nu instiga╚Ť─ş bestia vulgar─â!
2) b├ęstie v. bi╚Öchie.
BESTIE s. dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie, (reg.) ciută, sălbăticie, sălbăticime, (Transilv. și Mold.) gad, (Transilv.) sălbăticitură. (În pădure trăiau multe ~.)

Bestie dex online | sinonim

Bestie definitie

Intrare: bestie
bestie substantiv feminin
  • silabisire: -ti-e
Intrare: beștie
beștie