Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 417124:
besacteá (-éle), s. f.- Cutie, sipet. – Var. besacté, bișacte(a), bisacte(a). Tc. beștahta (Roesler 589; Șeineanu, II, 47), cf. ngr. μπεζαϰτᾶς.
- sursa: DER 1958-1966
- permalink
Besectea dex online | sinonim
Besectea definitie
