Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru berbeci

berbec sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 203/34 / V: ~ece (rar), ~eciuri / Pl: ~eci, (rar; ├«n rim─â) ~eciuri / E: ml berbex, -ecis (=vervex)] 1 Mascul al oii (dup─â trei ani) Si: arete Cf asman, batal, valos. 2 (├Äs) ~ b─âtut sau ├«ntors Berbec (1) castrat. 3 (├«nv; ├«cs) De-a ~ele (sau ~ul ori ~ii) Joc de copii care simuleaz─â lupta. 4 (├Äs) Cornul ~elui Ornament cusut pe ii. 5 (Lsg) Constela╚Ťie din emisfera boreal─â. 6 (Art) Primul din cele dou─âsprezece semne ale zodiacului. 7 (├Äs) Zodia ~ului Perioad─â dintre 21 martie ╚Öi 21 aprilie, c├ónd soarele trece ├«n dreptul Berbecului (5). 8 (├Än Antichitate ╚Öi Evul Mediu) Ma╚Öin─â de r─âzboi cu un g├ót lung terminat cu un v├órf de fier ca un cap de berbec, pentru spargerea zidurilor sau por╚Ťilor unei cet─â╚Ťi asediate. 9 (├Äs) ~ sub scut Berbec (8) ap─ârat de un e╚Öafodaj ├«n form─â de cas─â. 10 (Lpl) Boabe de porumb din care se fac floricele. 11 Greutate mare, ac╚Ťionat─â mecanic sau manual, care, prin c─âdere, serve╚Öte la baterea pilonilor, la b─âtucit p─âm├óntul, la spargerea buc─â╚Ťilor mai mari de font─â etc. 12 Instala╚Ťie mecanic─â cu berbec (11). 13 (├Äs) ~ hidraulic Veche ma╚Öin─â de ridicat apa, care folose╚Öte energia loviturilor de berbec produse prin ├«nchiderea ╚Öi deschiderea automat─â alternativ─â a dou─â supape. 14 (Glg; lpl) St├ónci proeminente, rotunjite ╚Öi lustruite de ghe╚Ťari.
berb├ęce sm vz berbec
berbeci vt [At: SADOVEANU, M. C. 22 / Pzi: -cesc / E: berbec] (Nob) A izbi, a lovi puternic.
BERB├ëC, berbeci, s. m. I. 1. Masculul oii. 2. N. pr. Constela╚Ťie din emisfera boreal─â. ÔÖŽ Unul dintre cele dou─âsprezece semne ale zodiacului. II. 1. Ma╚Öin─â de r─âzboi folosit─â ├«n trecut la spargerea zidurilor ╚Öi a por╚Ťilor unei cet─â╚Ťi asediate. 2. Greutate mare, ac╚Ťionat─â mecanic sau manual, care, prin c─âdere, serve╚Öte la baterea pilonilor, la spargerea buc─â╚Ťilor mari de font─â etc. [Var.: berb├ęce s. m.] ÔÇô Lat. berbex, -ecis (= vervex).
BERBÉCE s. m. v. berbec.
BERBEC├Ź, berbecesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. ÔÇô Din berbec.
BERB├ëC, berbeci, s. m. I. 1. Masculul oii; arete. 2. (La sg. art.) Constela╚Ťie din emisfera boreal─â; unul din cele dou─âsprezece semne ale zodiacului. ÔŚŐ Zodia berbecului = perioada dintre 21 martie ╚Öi 21 aprilie, c├ónd soarele trece ├«n dreptul berbecului (I 2). II. 1. Ma╚Öin─â de r─âzboi ├«ntrebuin╚Ťat─â odinioar─â la spargerea zidurilor ╚Öi por╚Ťilor unei cet─â╚Ťi asediate. 2. Greutate mare, ac╚Ťionat─â mecanic sau manual, care prin c─âdere, serve╚Öte la baterea pilonilor, la b─âtucit p─âm├óntul, la spargerea buc─â╚Ťilor mari de font─â etc. [Var.: berb├ęce s. m.] ÔÇô Lat. berbex, -ecis (= vervex).
BERBÉCE s. m. v. berbec.
BERBEC├Ź, berbecesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. ÔÇô Din berbec.
BERB├ëC, berbeci, s. m. I. 1. Masculul oii, animal cu coarne mari ╚Öi ├«ntoarse spre spate, cu corpul acoperit de l├«n─â bogat─â. Ciobanii urcau pe urmele oilor, fluier├«nd ╚Öi azv├«rlind m─âciucile dup─â berbeci. PREDA, I. 140. C├«nd p─ârintele Raicu ├«i mu╚Ötrului asupra b─âuturii, Constandin ╚śtiulete f─âcu: ┬źMm!┬╗, ca un berbec ├«njunghiat. PAS, L. I 13. Berbeci are sute-ntregi Cu cozile pe telegi. ALECSANDRI, P. P. 201. 2. Constela╚Ťie din emisfera boreal─â (unul din cele dou─âsprezece semne ale zodiacului), ├«n dreptul c─âreia trece soarele ├«ntre 21 martie ╚Öi 21 aprilie. II. (Amintind de luptele berbecilor, care se izbesc cu capul unii pe al╚Ťii) 1. (├Änvechit, ├«n arta militar─â a antichit─â╚Ťii ╚Öi a feudalismului) Ma╚Öin─â de r─âzboi const├«rid dintr-o b├«rn─â lung─â de lemn tare, terminat─â la un cap─ât cu o bucat─â de bronz sau fier, lucrat─â ├«n forma unui cap de berbec ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťa la spargerea ╚Öi d─âr├«marea zidurilor ╚Öi por╚Ťilor unei cet─â╚Ťi asediate. 2. Trunchi gros de lemn de stejar cu care se b─ât─âtore╚Öte un loc sau se bat parii ╚Öi st├«lpii ├«n p─âm├«nt; bloc metalic (de o╚Ťel moale sau de font─â) pentru baterea pilo╚Ťilor ├«n lucr─ârile de construc╚Ťie. Oamenii bateau ├«n ap─â, cu berbeci, st├«lpii podidui. GALACTION, O. I 330. ÔÖŽ Bloc de font─â dur─â, care, ridicat ╚Öi cobor├«t printr-un mecanism special, serve╚Öte, la spargerea buc─â╚Ťilor mari de font─â. ÔÇô Variant─â: berb├ęce (SADOVEANU, M. C. 17, EMINESCU, N. 34) s. m.
BERBÉCE s. m. v. berbec.
BERBEC├Ź, berbecesc, Vb. IV. Tranz. (Popular) A lovi, a izbi. C├«nd l-a berbecit ├«n frunte cu pumnul, l-a d─âr├«mat pe spate. SADOVEANU, M. C. 25.
BERB├ëC, berbeci, s. m. I. 1. Masculul oii. 2. (La sg. art.) Constela╚Ťie din emisfera boreal─â, ├«n dreptul c─âreia trece soarele ├«ntre 21 martie ╚Öi 21 aprilie; unul dintre cele dou─âsprezece semne ale zodiacului. II. 1. (├Änv.) Ma╚Öin─â de r─âzboi ├«ntrebuin╚Ťat─â la spargerea zidurilor ╚Öi por╚Ťilor unei cet─â╚Ťi asediate. 2. Dispozitiv mecanic sau manual compus dintr-o pies─â grea care ac╚Ťioneaz─â prin c─âdere, folosit la baterea pilonilor, b─âtucitul p─âm├óntului, spargerea buc─â╚Ťilor mari de font─â etc. ÔŚŐ Lovitur─â de berbec = izbitur─â a coloanei de lichid ├«ntr-o conduct─â, produs─â c├ónd scurgerea lichidului e oprit─â brusc. [Var.: berb├ęce s. m.] ÔÇô Lat. berbex, -ecis (= vervex).
BERBÉCE s. m. v. berbec.
BERBEC├Ź, berbecesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A izbi, a lovi. ÔÇô Din berbec.
berb├ęc s. m., pl. berb├ęci
berbec├ş (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. berbec├ęsc, imperf. 3 sg. berbece├í; conj. prez. 3 s─â berbece├ísc─â
Berb├ęcul (constela╚Ťie, zodie) s. propriu m.
berb├ęc s. m., pl. berb├ęci
berbec├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. berbec├ęsc, imperf. 3 sg. berbece├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. berbece├ísc─â
BERB├ëC s. 1. (ZOOL.) (Ban., Transilv. ╚Öi Mold.) arete. (~ul este masculul oii.) 2. (TEHN.) sf─âr├óm─âtor. 3. (MIL., IST.) (├«nv.) arete. (~ul servea ├«n trecut la spargerea zidurilor unei cet─â╚Ťi.) 4. (ASTRON.; art.) (├«nv.) aretele (art.). (~ul este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
berb├ęc (berb├ęci), s. m. 1. Masculul oii. ÔÇô 2. Ciocan pentru b─âtut ╚Ť─âru╚Öi. ÔÇô 3. Ma╚Öin─â de r─âzboi ├«ntrebuin╚Ťat─â odinioar─â la spargerea zidurilor. ÔÇô Var. berbece. Mr. birbec, birbea╚Ťe, megl. birb─Ö╚Ťi, istr. birb─Ö╚Ťe. Lat. berb─ôcem, acuz., vulg. de la vervex (Diez, Gramm., I, 7; Pu╚Öcariu 200; Koerting 1328; Densusianu, Rom., XXXIII, 275; Candrea-Dens., 158; DAR; REW 9270); cf. it. berbice, v. prov. berbitz, fr. brebis. DAR men╚Ťioneaz─â forma berbece ca cea de baz─â, ╚Öi sus╚Ťine c─â berbec este o var. rar─â, ├«n timp ce am├óndou─â apar ├«n mod paralel ╚Öi cu frecven╚Ť─â aproape egal─â. Der. berbecar, s. m. (cioban), care poate fi ╚Öi forma╚Ťie intern─â, sau der. de la lat. v─Ľrv─ôc─ürius ÔÇ║ lat. med. b─Ľrb─şc─ürius, cf. fr. berger (REW 9267; Candrea-Dens., 159; DAR); berbec─ârie, s. f. (turm─â de berbeci); berbecesc, adj. (berbecat); berbeleac, s. m. (rostogolire), pentru a c─ârui explica╚Ťie cf. expresia spaniol─â corespunz─âtoare, vuelta de carnero; berbecel, s. m. (berbecu╚Ť; ╚Öoim, Lanius excubitor). Din rom. provine mag. berbecs ÔÇ×bonet─âÔÇŁ (Dr─âganu, Dacor., VII, 199). Pentru berbeleac, Scriban sugereaz─â o leg─âtur─â cu v├«ng─âlac ╚Öi cu tc. cumbalak, care nu par conving─âtoare.
BERB├ëC ~ci m. 1) Masculul oii. 2) la sing. art. Constela╚Ťie din emisfera boreal─â. * Zodia ~cului unul din cele dou─âsprezece sectoare ale zodiacului. 3) ├«nv. Ma╚Öin─â de r─âzboi, folosit─â la spargerea zidurilor ╚Öi a por╚Ťilor. 4) Ma╚Öin─â ├«nzestrat─â cu o greutate mare, care, prin c─âdere repetat─â, serve╚Öte la baterea pilonilor, la spargerea unor materiale dure etc. /<lat. berbex, ~ecis
berbece m. 1. b─ârb─â╚Ťelul oaiei; 2. unealt─â de b─âtut pari; 3. ma╚Öin─â de r─âsboiu cu care cei vechi d─âr├ómau zidurile unui ora╚Ö; 4. unul din cele 12 semne ale zodiacului. [Lat. vulg. BERBECEM = clasic VERVECEM].
berb├ęc ╚Öi berb├ęce m. (lat. vervex, pop. berbex, -├ęcis; it. berbice, fr. berbis. D. rom. vine ung. berb├ęcs). Masculu oi─ş, arete. Un fel de ma╚Öin─â (grind─â) cu care Romani─ş izbea┼ş ╚Öi sp─ârgea┼ş por╚Ťile ╚Öi zidurile ├«n r─âzbo─ş. Marele c─şocan pe care aparatu numit titan ├«l ridic─â ╚Öi-l las─â ca s─â bat─â pilo╚Ťi─ş. Un semn al zodiaculu─ş (Martie).
BERBEC s. 1. (ZOOL.) (Ban., Transilv. ╚Öi Mold.) arete. (~ este masculul oii.) 2. (TEHN.) sf─âr├«m─âtor. 3. (MIL.) (├«nv.) arete. (~ servea ├«n trecut la spargerea zidurilor unei cet─â╚Ťi.) 4. (ASTRON.; art.) (├«nv.) aretele (art.). (~ este o constela╚Ťie din emisfera boreal─â.)
berbecii 1. Grup de b─ârba╚Ťi din alaiul masca╚Ťilor din cadrul obiceiurilor de Anul Nou, ├«nt├ólnit ├«n jud. Ia╚Öi. Sunt costuma╚Ťi ├«n bl─ânuri de oaie, av├ónd pe cap m─â╚Öti ├«mpodobite cu coarne de berbec Au un joc* specific cu melodie proprie. 2. Obicei din Banat (Cara╚Ö-Severin), practicat ├«n cadrul s─ârb─âtorilor agrare de prim─âvar─â. Grupuri de tineri masca╚Ťi ├«n bl─ânuri de berbeci cu t─âl─ângi ╚Öi clopo╚Ťei execut─â, sub conducerea unui ÔÇ×ciobanÔÇŁ (mascat ╚Öi el), diferite figuri grote╚Öti.
BERBECUL 1. (Aries) Constela╚Ťie zodiacal─â din emisfera boreal─â. Se compune din: o stea de m─ârimea a doua, o stea de m─ârimea a treia ╚Öi c. 80 de stele mai mici. 2. Primul semn al zodiacului, corespunz├«nd perioadei 21 mart.-20 apr.
berbec, berbeci s. m. 1. tip ageamiu. 2. om ├«nc─âp─â╚Ť├ónat. 3. poli╚Ťist.

Berbeci dex online | sinonim

Berbeci definitie

Intrare: berbec
berbece
berbec substantiv masculin
Intrare: berbeci
berbeci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a