Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1030932:

benchetuitor, ~oare [At: JAR, E. 40 / Pl: ~i, ~oare / E: benchetui + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care benchetuiește.

Benchetuitor dex online | sinonim

Benchetuitor definitie