Definiția cu ID-ul 417006:
belí (-ésc, belít), vb. –
1. A jupui, a scoate pielea. –
2. A curăța coaja. –
3. A descoperi (acele părți ale trupului care sînt în mod normal acoperite sau protejate de o membrană, de piele sau de un organ). –
4. A prăda, a jefui. –
Mr. bilescu,
megl. bilés.
Lat. vēllĕre „a smulge”, cu schimbare de
conjug., datorită formei incoative a
vb.;
cf. cat. esbellegar „a sfîșia”, din
lat. *exvēllĭcāre. În mod tradițional s-a păstrat
der. din
sl. belŭ „alb”, bĕliti, „a albi”, cu toate că acestă ultimă formă a dat alt rezultat
rom. (
cf. bili), și că este imposibil de apropiat din punct de vedere semantic cele două noțiuni de „alb” și „a jupui”.
Cf. Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac; DAR; Candrea. Scriban se gîndea, curios, la o posibilă
der. de la piele.
Der. belitură,
s. f. (jupuire, jupuitură); belitor,
adj. (care jupuiește); beligă,
s. f., rar (coajă). Din
rom. provine
bg. bĕlĭam „a jupui”.
Beli dex online | sinonim
Beli definitie