Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru belceu

belcéu sn [At: REV. CRIT. IV, 337 / Pl: ~cei / E: mg bölcsiö] (Mgm; Trs) Leagăn prins cu funii de grindă.
BELCÉU s. v. leagăn.
belcéŭ n., pl. eĭe (ung. bölcsö, id.) Trans. Leagăn. Horă de belceŭ, cîntec de leagăn.
belceu s. v. LEAGĂN.

Belceu dex online | sinonim

Belceu definitie

Intrare: belceu
belceu