Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

43 defini╚Ťii pentru baz─â

baz├í [At: Lm / Pzi: ~z├ęz / E: fr baser] 1-2 vtr A (se) sprijini pe ceva Si: a (se) ├«ntemeia, a (se) rezema. 3 vr A se bizui.
b├íz─â sf [At: NEGRUZZI, S. I, 102 / Pl: ~ze / E: fr base] 1 Parte care sus╚Ťine un corp, o cl─âdire sau un element de construc╚Ťie Si: temei, temelie, talp─â. 2-3 Linie sau plan fa╚Ť─â de care se m─âsoar─â ├«n─âl╚Ťimea unei figuri sau corp geometric. 4 (Fig) Ceea ce formeaz─â temeiul a ceva. 5 (╚ś├«s ÔÇô economic─â) Totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie ├«ntr-o etap─â a dezvolt─ârii sociale. 6 Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serve╚Öte ca punct de plecare pentru o anumit─â activitate. 7 Concentrare de cuno╚Ötin╚Ťe necesare pentru studiul unei materii. 8 (├Äs) ~ militar─â Structur─â militar─â a c─ârei prezen╚Ť─â ├«ntr-un anumit loc duce la avantaje strategice ╚Öi tactice. 9 (├Äs) ÔÇô aerian─â sau de avia╚Ťie Aeroport militar. 10 (├Äs) ÔÇô naval─â Port militar. 11 (├Äs) ÔÇô operativ─â sau de opera╚Ťii Zon─â unde sunt concentrate trupe pentru opera╚Ťii militare. 12 (├Äs) ÔÇô sportiv─â Complex de instala╚Ťii ╚Öi terenuri pentru sport. 13 (Mat; ├«s) ÔÇô a unui sistem de numerota╚Ťie Num─ârul de unit─â╚Ťi de un ordin oarecare, care alc─âtuie╚Öte o unitate de ordin imediat superior. 14 Corp chimic alc─âtuit dintr-un atom legat de unul sau mai mul╚Ťi hidroxili, care alb─âstre╚Öte h├órtia de turnesol, are gust le╚Öietic ╚Öi, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. 15 (Fnl; ├«s) ÔÇô de articula╚Ťie Punct al aparatului fonator unde se produce un sunet. 16 (├Äla) De ÔÇô Fundamental. 17 (├Äla) F─âr─â ÔÇô Ne├«ntemeiat. 18 (├Älav) Pe (sau ├«n) -za... sau pe ~ de... ├«n conformitate cu... 19 (├Äal) Pe principiul... 20 (├Äe) A avea (ceva) la ÔÇô A se ├«ntemeia pe ceva (sigur). 21 (├«e) A pune -zele a ceva A ├«ntemeia. 22 Elementul principal al unei substan╚Ťe chimice sau farmaceutice. 23 (├Äs) -za craniului Partea craniului care ├«nchide cutia cranian─â ├«nspre ceafa. 24 Distan╚Ť─â ├«ntre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonic─â. 25 (Elt) Electrod corespunz─âtor zonei cuprinse ├«ntre cele dou─â jonc╚Ťiuni ale unui tranzistor. 26 (Elt; ├«s) ~ de timp Unitate func╚Ťional─â a unor aparate electronice, care genereaz─â impulsuri la intervale de timp precise. 27 (Inf; ├«s) ~ de date Ansamblu de date astfel organizate, ├«nc├ót pot fi utilizate de programe multiple. 28 (├Äs) ~ de lansare Loc unde se afl─â instala╚Ťiile necesare pentru preg─âtirea, lansarea ╚Öi controlul zborului rachetelor.
BAZ├ü, bazez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) sprijini, a (se) ├«ntemeia pe ceva. ÔÖŽ Refl. A avea ├«ncredere ├«n sprijinul cuiva, a se l─âsa ├«n n─âdejdea cuiva; a se bizui. ÔÇô Din fr. baser.
B├üZ─é, baze, s. f. I. 1. Parte care sus╚Ťine un corp, o cl─âdire sau un element de construc╚Ťie; temei, temelie. ÔÖŽ Latur─â a unui triunghi sau a unui poligon ori fa╚Ť─â a unui poliedru (care se reprezint─â de obicei ├«n pozi╚Ťie orizontal─â). ÔÖŽ Dreapt─â care serve╚Öte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaz─â temeiul a ceva, elementul fundamental, esen╚Ťial. ÔŚŐ 4 Loc. adj. De baz─â = fundamental, esen╚Ťial. F─âr─â baz─â = ne├«ntemeiat, inconsistent. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) baza... sau pe baz─â de... = ├«n conformitate cu..., pe principiul... ÔŚŐ 4 Expr. A avea (ceva) la baz─â = a se ├«ntemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a ├«ntemeia, a funda. ÔÖŽ Elementul principal al unei substan╚Ťe chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea ÔÇ×economic─âÔÇŁ) Totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie ├«ntr-o etap─â determinat─â a dezvolt─ârii sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serve╚Öte ca punct de plecare pentru o anumit─â activitate. Baz─â de aprovizionare. Baz─â de recep╚Ťie. Baz─â de atac. ÔŚŐ Baz─â aerian─â = aeroport militar. Baz─â naval─â = port militar. Baz─â sportiv─â = complex de instala╚Ťii sportive. 5. (├Än sintagma) Baza craniului = partea craniului care ├«nchide cutia cranian─â ├«nspre ceaf─â. II. Substan╚Ť─â chimic─â alc─âtuit─â dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mul╚Ťi hidroxili, care alb─âstre╚Öte h├órtia ro╚Öie de turnesol, are gust le╚Öietic ╚Öi, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. III. 1. Distan╚Ť─â ├«ntre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonic─â. 2. (Electron.) Electrod corespunz─âtor zonei cuprinse ├«ntre cele dou─â jonc╚Ťiuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; ├«n sintagma) Baz─â de timp = unitate func╚Ťional─â a unor aparate electronice, care genereaz─â impulsuri la intervale de timp precise. ÔÇô Din fr. base, (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.
BAZ├ü, bazez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) sprijini, a (se) ├«ntemeia pe ceva. ÔÖŽ Refl. A avea ├«ncredere ├«n sprijinul cuiva, a se l─âsa ├«n n─âdejdea cuiva; a se bizui. ÔÇô Din fr. baser.
B├üZ─é, baze, s. f. I. 1. Parte care sus╚Ťine un corp, o cl─âdire sau un element de construc╚Ťie; temei, temelie. ÔÖŽ Latur─â a unui triunghi sau a unui poligon ori fa╚Ť─â a unui poliedru (care se reprezint─â de obicei ├«n pozi╚Ťie orizontal─â). ÔÖŽ Dreapt─â care serve╚Öte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaz─â temeiul a ceva, elementul fundamental, esen╚Ťial. ÔŚŐ Loc. adj. De baz─â = fundamental, esen╚Ťial. F─âr─â baz─â = ne├«ntemeiat, inconsistent. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) baza... sau pe baz─â de... = ├«n conformitate cu..., pe principiul... ÔŚŐ Expr. A avea (ceva) la baz─â = a se ├«ntemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a ├«ntemeia, a funda. ÔÖŽ Elementul principal al unei substan╚Ťe chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea ÔÇ×economic─âÔÇŁ) Totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie ├«ntr-o etap─â determinat─â a dezvolt─ârii sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serve╚Öte ca punct de plecare pentru o anumit─â activitate. Baz─â de aprovizionare. Baz─â de recep╚Ťie. Baz─â de atac. ÔŚŐ Baz─â aerian─â = aeroport militar. Baz─â naval─â = port militar. Baz─â sportiv─â = complex de instala╚Ťii sportive. 5. (├Än sintagma) Baza craniului = partea craniului care ├«nchide cutia cranian─â ├«nspre ceaf─â. II. Corp chimic alc─âtuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mul╚Ťi hidroxili, care alb─âstre╚Öte h├órtia ro╚Öie de turnesol, are gust le╚Öietic ╚Öi, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. III. 1. Distan╚Ť─â ├«ntre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonic─â. 2. (Electron.) Electrod corespunz─âtor zonei cuprinse ├«ntre cele dou─â jonc╚Ťiuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; ├«n sintagma) Baz─â de timp = unitate func╚Ťional─â a unor aparate electronice, care genereaz─â impulsuri la intervale de timp precise. ÔÇô Din fr. base, (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.
BAZ├ü, bazez, vb. I. Refl. 1. A se sprijini, a se ├«ntemeia pe ceva. Se bazeaz─â pe memorie. Ôľş Sindicatele se bazeaz─â pe principiul luptei de clas─â, unit─â╚Ťii, democra╚Ťiei muncitore╚Öti ╚Öi al solidarit─â╚Ťii interna╚Ťionale. IST. R.P.R. 678. Argumentele... se bazeaz─â pe lucruri disparate; paseri, v├«nt ╚Öi lun─â. SADOVEANU, Z. C. 20. ÔŚŐ Tranz. ╚śi-a bazat argumentarea pe date concrete. 2. A avea ├«ncredere ├«n sprijinul (moral sau material) al cuiva, a se l─âsa ├«n n─âdejdea cuiva.
B├üZ─é, baze, s. f. I. 1. Partea de jos (mai larg─â, de obicei solid─â) a unui corp, a unei cl─âdiri sau a unui element de construc╚Ťie, care sus╚Ťine ├«ntreaga construc╚Ťie. V. temelie, fundament. Coloanele dorice nu au baz─â. Ôľş Marea izbea ├«n caden╚Ť─â baza blocului de piatr─â. BART, E. 316. ÔŚŐ Fig. Afirma╚Ťii f─âr─â baz─â. Pe ce baz─â afirmi acest lucru? ÔŚŐ Expr. A sta (sau a fi) la baza a ceva = a forma temelia, fundamentul a ceva. A avea (ceva) la baz─â = a se ├«ntemeia pe ceva sigur, solid. Ce studii ar la baz─â? A pune bazele a ceva = a ├«ntemeia, a funda. ÔÖŽ Latura unei figuri sau fa╚Ťa unui corp geometric opus─â, v├«rfului, care se ia drept punct de plecare spre a m─âsura, printr-o perpendicular─â, ├«n─âl╚Ťimea figurii sau a corpului, respectiv. Baza unui triunghi. Baza unei prisme. Baza unui cilindru. ÔÖŽ Linia dreapt─â ╚Öi m─âsurat─â pe teren cu. mare precizie, care serve╚Öte ca linie de pornire pentru, construirea unei serii de triunghiuri ├«n ridic─ârile topografice. 2. Ceea ce constituie temeiul a ceva, elementul fundamental, esen╚Ťial. Planul cincinal este un program de lupt─â al construirii bazelor socialismului ├«n ╚Ťara noastr─â, pentru asigurarea ├«nfloririi patriei noastre ╚Öi a bun─âst─ârii celor ce muncesc. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 471. Succesul ├«n cre╚Öterea animalelor depinde, ├«n mare m─âsur─â, de existen╚Ťa bazei furajere care s─â asigure animalelor nutre╚Ťuri suficiente ╚Öi de bun─â calitate pe tot timpul anului. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2678. ÔÖŽ Principiu pe care se cl─âde╚Öte un sistem, o teorie, o ╚Ötiin╚Ť─â. Sfaturile populare constituie baza politic─â a Republicii Populare Rom├«ne. CONST. R.P.R. 10. Lenin, marele continuator al operei lui Marx, a elaborat bazele ideologice ale partidului marxist, a ridicat ├«ntr-o m─âsur─â imens─â ├«nsemn─âtatea teoriei revolu╚Ťionare. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 7, 6. ÔŚŐ Loc. adj. De baz─â = fundamental, esen╚Ťial; pe care te po╚Ťi bizui. F─âr─â at├«╚Ťia oameni de baz─â, munca-n ateliere nu prea merge. GALAN, Z. R. 389. Organiza╚Ťie de baz─â v. organiza╚Ťie. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) baza... sau pe baz─â de... = a) ├«n conformitate cu..., pe principiul... ├Än baza decretului nr... se dispune ca... = [Statul rom├«n democrat-popular] asigur─â ├«nt─ârirea ╚Öi dezvoltarea for╚Ťelor de produc╚Ťie ale ╚Ť─ârii prin industrializarea ei socialist─â, prin lichidarea ├«napoierii economice, tehnice ╚Öi culturale, prin transformarea socialist─â treptat─â a agriculturii pe baza liberului consim╚Ť─âm├«nt al ╚Ť─âranilor muncitori. CONST. R.P.R. 14; b) av├«nd drept principal element component... Culorile sintetice s├«nt fabricate pe baz─â de anilin─â. ÔÖŽ Elementul principal al unei substan╚Ťe chimice sau farmaceutice. Preparat cu baz─â de calciu. ÔÖŽ Nota fundamental─â sau tonica unui acord; (├«ntr-un ansamblu vocal sau instrumental) extrema inferioar─â a armoniei (numit─â ├«n general ┬źbas┬╗). 3. (Uneori determinat prin ┬źeconomic─â┬╗) Or├«nduirea economic─â a societ─â╚Ťii ├«ntr-o etap─â dat─â a dezvolt─ârii ei. ├Än produc╚Ťia social─â a vie╚Ťii lor, oamenii intr─â ├«n rela╚Ťii determinate, necesare, independente de voin╚Ťa lor, ├«n rela╚Ťii de produc╚Ťie care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a for╚Ťelor lor materiale de produc╚Ťie. Totalitatea acestor rela╚Ťii de produc╚Ťie formeaz─â structura economic─â a societ─â╚Ťii, baza real─â pe care se ├«nal╚Ť─â o suprastructur─â juridic─â ╚Öi politic─â ╚Öi c─âreia ├«i corespund forme determinate ale con╚Ötiin╚Ťei sociale. MARX, CR. EC. POL. 9. Suprastructura este generat─â de baz─â, dar aceasta mu ├«nseamn─â nicidecum, c─â suprastructura nu face dec├«t s─â reflecte baza, c─â ea este pasiv─â, neutr─â, c─â are o atitudine indiferent─â fa╚Ť─â de soarta bazei sale, fa╚Ť─â de soarta claselor, fa╚Ť─â de caracterul or├«nduirii. Dimpotriv─â, o dat─â ap─ârut─â, ea devine o for╚Ť─â activ─â din cele mai mari, ajut─â activ bazei sale s─â capete form─â ╚Öi s─â se consolideze, ia toate m─âsurile pentru a ajuta noii or├«nduiri s─â nimiceasc─â ╚Öi s─â lichideze vechea baz─â ╚Öi vechile clase. STALIN, PROBL. LINGV. 6. 4. (Urmat de diferite determin─âri) Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., cuprinz├«nd ╚Öi instala╚Ťiile necesare spre a putea servi ca temei, ca punct de plecare pentru o anumit─â activitate: a) ├«ntreprindere auxiliar─â prev─âzut─â cu depozite, ateliere etc., care deserve╚Öte o anumit─â ramur─â a industriei sau o anumit─â regiune. Baz─â de materii prime. Baz─â de aprovizionare. ├Än regiunea Rostov s-a ├«nfiin╚Ťat o baz─â de prelucrare a ╚Ťi╚Ťeiului; b) (adesea determinat prin ┬źde recep╚Ťie┬╗) cl─âdire special amenajat─â pentru primirea ╚Öi p─âstrarea produselor agricole colectate; depozit; c) (adesea determinat prin ┬źmilitar─â┬╗) regiune puternic ├«nt─ârit─â, prezent├«nd avantaje strategice ╚Öi tactice, unde s├«nt instalate rezerve militare de diferite arme, construc╚Ťii speciale ╚Öi depozite de muni╚Ťii, combustibile, echipament, subzisten╚Ť─â etc. Baz─â de atac. Baz─â aerian─â (sau aviatic─â) = aeroport militar, ├«nzestrat cu hangare ╚Öi cu ateliere de repara╚Ťii pentru un num─âr mai mare de avioane. Baz─â naval─â = port militar. Baz─â de opera╚Ťii sau baz─â operativ─â = zon─â sau regiune ├«n care se concentreaz─â trupe de arme diferite, ├«n vederea unor opera╚Ťii viitoare. Vreme ├«ndelungat─â ╚Ťara noastr─â a fost folosit─â de imperiali╚Öti drept parte integrant─â a ┬źcordonului sanitar┬╗ ├«n jurul Uniunii Sovietice, apoi drept baz─â de opera╚Ťiuni pentru atacul direct ├«mpotriva ei. Trecutul acesta nu se va mai ├«ntoarce niciodat─â. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 140; d) (├Än expr.) baz─â sportiv─â = complex de instala╚Ťii servind sportivilor pentru antrenamente ╚Öi competi╚Ťii. 5. (├Än expr.) Baz─â de articula╚Ťie = modul de articulare a sunetelor caracteristic pentru o anumit─â limb─â sau un anumit dialect; sistemul pozi╚Ťiilor ╚Öi mi╚Öc─ârilor organelor fonatoare caracteristic vorbitorilor ├«ntr-o anumit─â limb─â sau ├«ntr-un anumit dialect.6. (├Än expr.) Baza craniului = partea craniului care ├«nchide cutia cranian─â ├«nspre ceaf─â. II. Corp chimic compus dintr-un oxidril ╚Öi un metal; are gust le╚Öietic, alb─âstre╚Öte h├«rtia ro╚Öie de turnesol ╚Öi, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. Hidratul de sodiu, numit ╚Öi sod─â caustic─â, e o baz─â puternic─â.
BAZ├ü, bazez, vb. I. Refl. A se sprijini, a se ├«ntemeia pe ceva; a avea ├«ncredere ├«n sprijinul cuiva, a se l─âsa ├«n n─âdejdea cuiva. ÔÇô Fr. baser.
B├üZ─é, baze, s. f. I. 1. Partea inferioar─â (mai larg─â) a unui corp, a unei cl─âdiri sau a unui element de construc╚Ťie, care sus╚Ťine ├«ntreaga construc╚Ťie. ÔÖŽ Una dintre laturile unui triunghi sau ale unui poligon, ori una dintre fe╚Ťele unui poliedru, care are o pozi╚Ťie special─â fa╚Ť─â de celelalte laturi sau fe╚Ťe. ÔÖŽ Linie dreapt─â care serve╚Öte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri ├«n ridic─ârile topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaz─â temeiul a ceva, elementul fundamental, esen╚Ťial. ÔŚŐ Loc. adj. De baz─â = fundamental, esen╚Ťial. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) baza... sau pe baz─â de... = ├«n conformitate cu..., pe principiul... ÔŚŐ Expr. A sta (sau a fi) la baza a ceva = a forma temelia, fundamentul a ceva. A avea (ceva) la baz─â = a se ├«ntemeia pe ceva sigur. A pune bazele a ceva = a ├«ntemeia, a funda. ÔÖŽ Elementul principal al unei substan╚Ťe chimice sau farmaceutice. ÔÖŽ Nota fundamental─â sau tonica unui acord; (├«ntr-un ansamblu vocal sau instrumental) extrema inferioar─â a armoniei. 3. (De obicei urmat de determinarea ÔÇ×economic─âÔÇŁ) Or├ónduirea economic─â a societ─â╚Ťii ├«ntr-o etap─â dat─â a dezvolt─ârii ei. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., cuprinz├ónd ╚Öi instala╚Ťiile necesare spre a servi ca temei, ca punct de plecare pentru o anumit─â activitate. Baz─â de aprovizionare. Baz─â de recep╚Ťie. Baz─â de atac. ÔŚŐ Baz─â aerian─â = aeroport militar. Baz─â naval─â = port militar. Baz─â sportiv─â = complex de instala╚Ťii sportive. 5. (├Än expr.) Baz─â de articula╚Ťie = mod de articula╚Ťie a sunetelor, caracteristic pentru o anumit─â limb─â sau un anumit dialect; sistemul pozi╚Ťiilor ╚Öi mi╚Öc─ârilor organelor fonatoare. 6. (├Än expr.) Baza craniului = partea craniului care ├«nchide cutia cranian─â ├«nspre ceaf─â. II. Corp chimic alc─âtuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mul╚Ťi hidroxili; are gust le╚Öietic, alb─âstre╚Öte h├órtia de turnesol ╚Öi, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. ÔÇô Fr. base, (I 3) rus [ekonomiceskaia] baza.
bazá (a ~) vb., ind. prez. 3 bazeáză
báză s. f., g.-d. art. bázei; pl. báze
baz├í vb., ind. prez. 1 sg. baz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. baze├íz─â
báză s. f., g.-d. art. bázei; pl. báze
BAZ├ü vb. 1. a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se ├«ncrede, a se ├«ntemeia, a se sprijini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se n─âd─âi, (├«nv.) a se a╚Öeza, a se ├«ncredin╚Ťa, a se ├«ncumeta, a n─âd─âjdui, a se seme╚Ťi, a se st─ârui, (fig.) a miza, a se rezema. (Toat─â teoria lui se ~ pe...) 2. v. bizui.
B├üZ─é s. 1. v. funda╚Ťie. 2. v. postament. 3. poal─â. (La ~ muntelui.) 4. baz─â economic─â = or├ónduire economic─â, structur─â economic─â. 5. fundament, principiu, temei. (Materia considerat─â ca ~ a existen╚Ťei.) 6. esen╚Ť─â, fundament, temei, temelie, (├«nv.) cap. (~ concep╚Ťiei, teoriei sale.) 7. v. substrat.
Baz─â Ôëá v├órf
BAZ├ü vb. I. refl., tr. A (se) ├«ntemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ÔÖŽ refl. A avea ├«ncredere ├«n sprijinul cuiva. [< fr. baser].
B├üZ─é s.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ÔÖŽ Latura unui poligon sau fa╚Ťa unui poliedru, situat─â ├«n pozi╚Ťia cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental, esen╚Ťial, a ceva. ÔÖŽ Element principal al unei combina╚Ťii chimice. 3. Baz─â economic─â = totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie ├«ntr-o etap─â determinat─â a dezvolt─ârii sociale. 4. Loc de plecare, de adunare a unor oameni, a unor trupe a unor materiale etc. ÔŚŐ Baz─â militar─â = loc special pe teritoriul unui stat unde sta╚Ťioneaz─â trupe dotate cu mijloace de lupt─â necesare ac╚Ťiunilor de r─âzboi. 5. Baz─â sportiv─â = teren special amenajat ╚Öi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. II. Substan╚Ť─â cu gust le╚Öietic, care alb─âstre╚Öte h├órtia de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare. [< fr. base, cf. it. base < gr. basis ÔÇô sprijin].
BAZÁ vb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser)
B├üZ─é s. f. 1. parte inferioar─â a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament. ÔŚŐ distan╚Ť─â ├«ntre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonic─â. 2. electrod corespunz─âtor zonei dintre dou─â jonc╚Ťiuni ale unui tranzistor. 3. (mat.) num─âr real, pozitiv ╚Öi diferit de 1, la care se face logaritmarea. ÔÖŽ ~ a puterii (unui num─âr) = num─âr care se ridic─â la puterea indicat─â de exponent. ÔŚŐ latur─â a unui poligon sau fa╚Ť─â a unui poliedru, ├«n pozi╚Ťia cea mai de jos. 4. element fundamental, esen╚Ťial a ceva (cuv├ónt, combina╚Ťie chimic─â etc.). ÔÖŽ de ~ = principal, fundamental; a pune ~ ele = a ├«ntemeia, a ├«nfiin╚Ťa. 5. totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie dintr-o etap─â determinat─â a dezvolt─ârii sociale, economice, pe care se ├«nal╚Ť─â suprastructura corespunz─âtoare. 6. loc de concentrare a unor oameni, trupe, mijloace materiale etc. pentru o activitate determinat─â. ÔÖŽ ~ militar─â = zon─â special amenajat─â ╚Öi dotat─â cu instala╚Ťii, ├«n care sunt concentrate unit─â╚Ťi, mijloace ╚Öi materiale de lupt─â. 7. ~ sportiv─â = teren special amenajat ╚Öi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. 8. substan╚Ť─â chimic─â cu gust le╚Öietic, care alb─âstre╚Öte h├órtia de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu un acid, formeaz─â o sare; substan╚Ť─â care poate fixa protonii elibera╚Ťi de un acid. (< fr. base, /5/ rus. baza)
b├íz─â (b├íze), s. f. ÔÇô Temei, temelie, fundament. ÔÇô Var. (├«nv.), bas─â. Fr. base. ÔÇô Der. a baza, ca fr. baser.
A BAZ├ü ~├ęz tranz. (teorii, argumente) A face s─â aib─â drept baz─â; a fonda. ~ argumentarea pe date concrete. /<fr. baser
A SE BAZ├ü m─â ~├ęz intranz. A pune baz─â; a se ├«ntemeia; a se sprijini; a se bizui; a conta. ~ pe fapte. /<fr. baser
B├üZ─é ~e f. 1) Totalitate a elementelor de rezisten╚Ť─â pe care se sprijin─â o construc╚Ťie; temelie; fundament. ~a coloanei. 2) Linie dreapt─â sau plan, de obicei ├«n pozi╚Ťie orizontal─â, de la care se m─âsoar─â perpendicular ├«n─âl╚Ťimea unui corp geometric. ~a triunghiului. 3) Loc special amenajat de concentrare a unor rezerve (de oameni, materiale, instala╚Ťii etc.) necesare unei activit─â╚Ťi. ~ de aprovizionare. ~ sportiv─â. ÔŚŐ ~ naval─â port militar. ~ militar─â loc de sta╚Ťionare pe teritoriul unui stat a unor trupe dotate cu mijloace de lupt─â pentru r─âzboi. 4) chim. Compus chimic al unor metale care alb─âstre╚Öte h├órtia ro╚Öie de turnesol ╚Öi intr─â ├«n combina╚Ťie cu acizii, form├ónd s─âruri. 5) la pl. fig. Element de importan╚Ť─â primordial─â, pe care se ╚Ťine, se ├«ntemeiaz─â ceva; principiu fundamental. ~ele unui acord. ÔŚŐ F─âr─â ~ ne├«ntemeiat; inconsistent. A pune ~ele (a ceva) a ├«ntemeia; a funda. ~ economic─â (a societ─â╚Ťii) totalitate a rela╚Ťiilor de produc╚Ťie ├«ntr-o etap─â determinat─â a dezvolt─ârii sociale. 6) anat.: ~a craniului parte a craniului, care ├«nchide cutia cranial─â spre ceaf─â. 7) lingv.: ~ de articula╚Ťie mod, posibilitate de articulare a sunetelor la un popor. [G.-D. bazei] /<fr. base
bazà v. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini.
baz─â f. 1. tot ce serv─â a sus╚Ťine sau a sprijini; 2. fig. temeiu, principiu: egalitatea tuturor ├«naintea legii e baza societ─â╚Ťii moderne; 3. Geom. partea unui triunghiu opus─â cre╚Ötetului; 4. Chim. orice materie care, combinat─â cu un acid, formeaz─â o sare.
*b├íz─â f., pl. e (vgr. b├ísis, d. baino, merg. V. acrobat, catavasie). Fundament, temelie (propri┼ş ╚Öi fig.): baza case─ş, baza statulu─ş. Geom. Partea unu─ş ungh─ş or─ş une─ş piramide opus─â v├«rfului sa┼ş ├«n fine partea pe care st─â un corp. Chim. Ox─şd, substan╚Ť─â care, combinat─â cÔÇÖun acid, produce o sare.
*baz├ęz v. tr. (fr. baser, d. base, baz─â). Fac s─â se sprijine: pe ce-╚Ť─ş bazez─ş preten╚Ťiunile? V. refl.: m─â bazez pe vorba ta.
BAZA vb. 1. a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se ├«ncrede, a se ├«ntemeia, a se sprijini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se n─âd─âi, (├«nv.) a se a╚Öeza, a se ├«ncredin╚Ťa, a se ├«ncumeta, a n─âd─âjdui, a se seme╚Ťi, a se st─ârui, (fig.) a miza, a se rezema. (Toat─â teoria lui se ~ pe...) 2. a se bizui, a conta, a se ├«ncrede, a se l─âsa, a se sprijini. (Te po╚Ťi ~ pe mine!)
BAZ─é s. 1. fundament, funda╚Ťie, temelie, (rar) substruc╚Ťie, (prin Munt.) arca, (├«nv.) r─âd─âcin─â, temei. (~ unei construc╚Ťii.) 2. postament, soclu, suport. (Un laminor fixat pe o ~.) 3. poal─â. (La ~ muntelui.) 4. baz─â economic─â = or├«nduire economic─â, structur─â economic─â. 5. fundament, principiu, temei. (Materia ca ~ a existen╚Ťei.) 6. esen╚Ť─â, fundament, temei, temelie, (├«nv.) cap. (~ concep╚Ťiei, teoriei sale.) 7. substrat. (~ popular─â a baladei.)
b├íz─â s. f. ├«n sint. a avea la baz─â (arg. elevilor) ÔŚŐ ÔÇ×Elevii dac─â vor s─â spun─â c─â-s bine preg─âti╚Ťi, se folosesc de expresia a avea la baz─â (am la baz─â, ÔÇŁ╚Ötiu, am ├«nv─â╚ŤatÔÇ×).ÔÇŁ Al. Niculescu ├«n R.lit. 19 VII 79 p. 9
b├íz─â-magaz├şn s. f. Depozit cu statut de magazin ÔŚŐ ÔÇ×Poate c─â ar trebui luat─â ├«n seam─â ideea ├«nfiin╚Ť─ârii de baze-magazin pentru unit─â╚Ťile de cercetare ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, de unde s─â se poat─â procura rapid ╚Öi ├«n cantit─â╚Ťi strict necesare diverse materiale ╚Öi piese de schimb.ÔÇŁ I.B. 1 IV 72 p. 3 (din baz─â + magazin)
morf├şn─â-b├íz─â s. f. (chim.) Morfin─â brut─â, ├«nainte de purificare ÔŚŐ ÔÇ×├Än timp ce decupa o ma╚Öin─â veche tip Ford, un fierar din Aix-en-Provence (Fran╚Ťa) a avut surpriza s─â descopere ├«n caroseria m├óncat─â de rugin─â... 16 kg de morfin─â-baz─â.ÔÇŁ R.l. 4 VII 72 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Dou─â fapte par s─â pledeze ├«n favoarea primei ipoteze: uciderea lui A.B., 62 de ani, cunoscut de poli╚Ťie pentru activitatea sa ca traficant de droguri, ╚Öi descoperirea unui laborator ├«n care se transforma morfina-baz─â ├«n heroin─â.ÔÇŁ R.l. 3 IV 73 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×[...] cea pe care o prefer─â ╚Öi o folose╚Öte cel mai adesea este morfina-baz─â pe care ╚Öi-o injecteaz─â singur de mai multe ori pe zi [...]ÔÇŁ Cont. 11 V 79 p. 4; v. ╚Öi I.B. 15 III 74 p. 4 (din fr. morphine-base)
n├ív─â-b├íz─â s. f. (mar.) Nav─â care serve╚Öte drept baz─â (de aprovizionare, de lansare) ÔŚŐ ÔÇ×O nav─â-baz─â pentru traulerele de pescuit ├«n largul oceanului a fost conceput─â la ╚Öantierele din Gdansk (Polonia) [...] aceast─â insul─â plutitoare va servi o flot─â format─â din 40 de traulere de mare capacitate.ÔÇŁ Sc. 15 X 76 p. 5; v. ╚Öi hidroplan (1974) //din nav─â + baz─â; D.Tr.//
BAZ─é (AERIAN─é), teren ├«ntins, amenajat ├«n scopul ducerii unor ac╚Ťiuni de lupt─â, cu cantit─â╚Ťi mari de for╚Ťe aeriene militare, cuprinz├ónd unul sau mai multe aerodromuri, dotate cu: piste de decolare-aterizare, instala╚Ťii de asigurare a ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ├«n orice condi╚Ťii meteorologice, puncte de dirijare a avia╚Ťiei, ad─âposturi pentru avioane, depozite de materiale de rachete, de muni╚Ťii, de bombe ╚Öi de combustibil, mijloace tehnice de refacere a capacit─â╚Ťii de lupt─â a avioanelor ├«n cel mai scurt timp, mijloace radioelectronice de urm─ârire a zborurilor avia╚Ťiei, mijloace de transmisiuni pentru conducerea avia╚Ťiei, mijloace tehnice de ├«ntre╚Ťinere ╚Öi reparare a avioanelor, mijloace de cazare, echipare, transport, paz─â, asisten╚Ť─â medical─â. Baza poate fi ocupat─â sau neocupat─â de trupe.
BAZ─é TEHNIC─é DE AVIA╚ÜIE unitate tehnic─â de avia╚Ťie organizat─â ├«n vederea men╚Ťinerii permanente ├«n stare de disponibilitate a aerodromurilor (de baz─â, de manevr─â, de rezerv─â) de care dispune o unitate de avia╚Ťie, precum ╚Öi a echipajelor altor unit─â╚Ťi aterizate pe aerodromurile pe care le deservesc. B.T.D.A. este stabil─â pe aerodromurile deservite.
FUNDAMENTUM EST JUSTITIAE FIDES (lat.) con╚Ötiin╚Ťa st─â la baza justi╚Ťiei ÔÇô Cicero, ÔÇ×De officiisÔÇŁ, I, 7, 23.
B├üZ─é s. f. (< fr. base, cf. it. base < gr. basis ÔÇ×sprijinÔÇŁ): element fundamental, esen╚Ťial ├«n structura unui cuv├ónt (dup─â ├«mprejur─âri, concretizat ├«n r─âd─âcina sau ├«n tema acestuia: alb ÔÇô ├«n alburiu, ├«nfrumuse╚Ť ÔÇô ├«n ├«nfrumuse╚Ť─âm etc.). ÔŚŐ ~ de articula╚Ťie: mod specific etnic de pronun╚Ťare (de articulare) a sunetelor ├«ntr-o limb─â sau ├«ntr-un dialect. ÔŚŐ ~ dialect├íl─â (a limbii literare): fundament al limbii literare, alc─âtuit din particularit─â╚Ťile cele mai importante ale unui grai sau dialect, selectate de aceasta ╚Öi impuse ca norme supradialectale unice, datorit─â prestigiului (economic, cultural, politic) pe care graiul sau dialectul le au ├«n via╚Ťa social─â ╚Öi cultural─â a unei anumite comunit─â╚Ťi lingvistice. De╚Öi ├«n sistemul limbii literare sunt incluse ╚Öi particularit─â╚Ťi ale celorlalte graiuri sau dialecte, nota dominant─â apar╚Ťine b. dialectale. Exist─â o permanent─â ÔÇ×rivalitateÔÇŁ ÔÇô ├«n profunzime sau la suprafa╚Ť─â ÔÇô ├«ntre diversele variet─â╚Ťi geografice ale unei limbi pentru domina╚Ťie (social─â ╚Öi literar─â). B. dialectal─â a limbii italiene este dialectul toscan, a limbii spaniole ÔÇô dialectul castilian, a limbii franceze ÔÇô dialectul din Ile de France, iar a limbii rom├óne ÔÇô (sub)dialectul muntean (graiurile dintre T├órgovi╚Öte ╚Öi Bra╚Öov, impuse prin tip─âriturile lui Coresi). Termen folosit ├«n sintagma cuv├ónt-baz─â (v.). ÔŚŐ ~ a gramaticii: (├«n gramatica generativ─â) element al componentului sintactic al gramaticii generative, care determin─â forma structurii de ad├óncime (v.) a propozi╚Ťiei [├«n opozi╚Ťie cu elementul transforma╚Ťional al aceluia╚Öi component sintactic, care determin─â forma structurii de suprafa╚Ť─â (v.) a propozi╚Ťiei].
-BAZ─é ÔÇ×sprijin, suport, sus╚Ťinere, fundamentÔÇŁ. ÔŚŐ gr. basis ÔÇ×punct de sprijin, sus╚Ťinere, suportÔÇŁ > fr. -base, germ. id., engl. id. > rom. -baz─â.
a avea la baz─â expr. (pub.) a fi licen╚Ťiat ├«ntr-un domeniu
a fi luat la baz─â expr. (intl.) a fi arestat de poli╚Ťie.
baz─â, baze, s. f. 1. loc de ├«nt├ólnire a unei bande de infractori. 2. sediul poli╚Ťiei.

Baz─â dex online | sinonim

Baz─â definitie

Intrare: baza
baza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: baz─â (subst.)
baz─â subst. substantiv feminin
Intrare: baz─â (suf.)
baz─â suf.