baubau definitie

13 definiții pentru baubau

baubáu smi vz babau
BABÁU s. m. v. baubau.
BABÁUA s. f. v. baubau.
BAUBÁU s. m. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s. m., babáua s. f.] – Din bau (repetat).
BABÁU s. m. invar. v. baubau.
BABÁUA s. f. invar. v. baubau.
BAUBÁU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s. m. invar., babáua s. f. invar.] – Din bau (repetat).
baubáu (bau-) s. m., art. baubául (-ba-ul), g.-d. lui baubáu / baubáului
baubáu s. m. (sil. bau-), art. baubául
BAUBÁU s. (pop.) gogoriță, (reg.) bordea, borză, cauă, (prin Transilv.) băbăluc, (prin Transilv. și Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)
babàua f. Buc. gogoriță. [Termen din graiul copiilor].
báŭ-báŭ interj. care arată lătratu scurt al unuĭ cîne maĭ mic. V. haŭ-haŭ.
BAUBAU s. (pop.) gogoriță, (reg.) bordea, borză, cauă, (prin Transilv.) băbăluc, (prin Transilv. și Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)

baubau dex

Intrare: baubau
babaua substantiv feminin invariabil
babau substantiv masculin (numai) singular
baubau (numai) singular substantiv masculin
  • silabisire: bau-bau