BATÁNT, -Ă, batanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre uși, ferestre, capace etc.) Care se închide singur, printr-o mișcare de du-te-vino în jurul unei axe verticale situate la una dintre margini. 2. S. n. Panou mobil la o poartă sau la o ușă. – Din fr. battant.