barieră definitie

23 definiții pentru barieră

bariéră sf [At: NEGRUZZI, S. I, 36 / P: ~ri-e- / Pl: ~re / E: fr barriere] 1 Bârnă (mobilă) care oprește, temporar, trecerea pe un drum sau intrarea într-un oraș. 2 (Pex) Locul unde este o astfel de bârnă. 3 (Fig) Linie de demarcație Si: obstacol, piedică. 4 (Înv) Punct de intrare în oraș, unde se încasau taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare. 5 (Pex) Periferie.
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se oprește temporar trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc.; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru, a unei acțiuni. ◊ Barieră socială = (Sociologie) situație care face dificil sau chiar imposibil accesul într-o grupare socială superioară ierarhic. Barieră luminoasă = fascicul luminos folosit pentru comanda unui fotoreleu, în scopul semnalizării prezenței corpurilor străine într-o anumită zonă. 2. Punct de intrare în oraș, unde se încasau în trecut taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. barrière.
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. ◊ Barieră socială = situație prin care este denumit în sociologic elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară. Barieră luminoasă = fascicul luminos folosit pentru comanda unui fotoreleu, în scopul semnalizării prezenței corpurilor străine într-o anumită zonă. 2. Punct de intrare în oraș, unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. barrière.
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se închide, vremelnic, trecerea peste o șosea, peste linia ferată etc.; p. ext. locul unde se întretaie o șosea cu linia ferată. ♦ Linie de plecare la alergările de cai. Dinaintea galeriei [privitorilor] este bariera de unde pleacă alergătorii. NEGRUZZI, S. I 36. ♦ Fig. Obstacol, piedică, opreliște. Locul pe unde se intră într-un oraș și unde se încasau altădată și taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vînzare. Ajunseserăm la barieră și, cînd să trecem, eu scot să dau taxă. PREDA, Î. 83. Cînd mă trezii, eram afară de barieră, în mijlocul cîmpului. BOLINTINEANU,387. – Pronunțat: -ri-e-.
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se oprește temporar trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc.; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Dispozitiv de siguranță a circulației într-o mină. ♦ Fig. Obstacol, piedică. 2. Loc pe unde se intră în oraș și unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-]. – Fr. barrière.
bariéră (-ri-e-) s. f., g.-d. art. bariérei; pl. bariére
bariéră s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. bariérei; pl. bariére
BARIÉRĂ s. 1. (reg.) rampă, (Mold. și Bucov.) rohatcă, (înv.) slon, (înv., în Munt.) strajă. (~ la intrarea într-un oraș.) 2. v. margine.
BARIÉRĂ s. v. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă.
BARIÉRĂ s.f. 1. Închidere a unui drum cu o bară mobilă de lemn; bară cu care se face închiderea unui drum etc.; (p. ext.) întretăierea dintre o șosea și o linie de cale ferată. 2. Linie de plecare (la cursele de cai): start. 3. Loc de intrare într-un oraș, unde odinioară se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare. [Pron. -ri-e-. / < fr. barrière].
BARIÉRĂ s. f. 1. loc de intrare într-un oraș unde, în trecut, se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare. 2. bară mobilă pentru a închide temporar trecerea peste o cale ferată sau șosea; (p. ext.) loc de întretăiere a unei căi ferate cu o șosea. 3. element constructiv sau dispozitiv pentru evitarea ori reglementarea schimbului de umiditate, căldură etc. 4. linie de plecare (la cursele de cai); start. 5. stare marcând limitele posibilităților fizice sau psihologice (ale unui sportiv). (< fr. barrière)
bariéră (bariére), s. f.1. Bară mobilă care indică trecerea oprită. – 2. Birou de impozite. Fr. barrière. Cel de al doilea sens nu mai este uzual, o dată cu desființarea impozitelor, în 1903.
BARIÉRĂ ~ f. 1) Bară mobilă cu care se închide temporar un drum, o trecere peste calea ferată etc. 2) Loc de întretăiere a unei șosele cu o linie de cale ferată. 3) Loc de unde începe o alergare de cai. 4) Loc de intrare într-un oraș, servind odinioară și drept punct de încasare a taxelor pentru mărfurile aduse spre vânzare. 5) fig. Factor care împiedică realizarea unei acțiuni; obstacol; piedică; stavilă; impediment; baraj. [G.-D. barierei; Sil. -ri-e-] /<fr. barriere
barieră f. 1. închiderea drumului cu bârne sau drugi; 2. poarta orașului ce se închide noaptea cu o barieră; 3. biurou, așezat la marginea orașului, spre a percepe taxa intrării; 4. fig. obstacol.
*bariéră f., pl. e (fr. barriére, d. barre, bară). Prăjină orizontală pusă ca să oprească trecerea (de ex., peste o cale ferată). Poarta unuĭ oraș, unde odinioară eraŭ bĭurourile accizelor (unde mărfurile plăteaŭ o taxă de intrare) și unde căruțele eraŭ oprite printr’o prăjină orizontală. Fig. Pedică, obstacul. V. rohatcă.
barie s. v. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. PIEDICĂ. STAVILĂ.
BARIE s. 1. (reg.) rampă, (Mold. și Bucov.) rohatcă, (înv.) slon, (înv., în Munt.) strajă. (~ la intrarea într-un oraș.) 2. mahala, margine, periferie. (Stă la ~ Bucureștiului.)
barieră recifală, (engl.= barrier reef) forma de relief determinată de boconstrucția recififaă, dezvoltată paralel cu linia țărmului. Ex. Marea b.r. dezoltată pe șelful vestic a Australiei. B.r actuale au un corespondent în vechile platforme recifale (ex. in calcarele tithonice)
insule barieră, (engl.= barrier islands), (pl.), corpuri alungite, paralele cu linia țărmului, discontinue, ce separă șelful continental marin de domeniul lagunar; i.b. apar în ape puțin adânci, în zone de șelf cu înclinare mică. Dimensiunea i.b. depinde de aportul de sedimente și tipul de curenți litorali; ating lungimi de zeci de km și se formează atât la regresiune, cât și la transgresiune.
BARIERĂ TERMICĂ încălzire puternică a unei aeronave care se deplasează în straturile dense ale atmosferei cu o viteză ce depășește Mach 5 astfel că aceasta trebuie construită din oțeluri aliate cu titan sau să aibă straturi de ceramică pe înveliș pentru a putea rezista temperaturilor înalte rezultate în urma frecării cu masele de aer.
MAREA BARIERĂ DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit bæriə ri:f]), lanț de recife și insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume), care se întinde pe c. 2.300 km în lungul coastei de NE a Australiei, pe marginea platformei continentale. Lățime: 2-150 km. Obstacol pentru navigație. Declarat parc maritim (1983).
a-și lăsa opincile la barieră expr. a se muta de la sat la oraș.
barieră, bariere s. f. (șc.) nota cinci.

barieră dex

Intrare: barieră
barieră substantiv feminin
  • silabisire: -ri-e-