Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru bandou

band├│u sn [At: KLOP╚śTOCK, F. 209 / Pl: ~ri / E: fr bandeau] (Frm) 1 Panglic─â legat─â ├«n jurul capului sau al frun╚Ťii. 2 ╚śuvi╚Ť─â de p─âr.
band├│u s. n., art. band├│ul; pl. band├│uri
band├│u s. n., art. band├│ul; pl. band├│uri
BANDÓU, bandouri, s.n.
BAND├ôU s.n. 1. (Liv.) Leg─âtur─â de ├«ncins fruntea, capul, de legat ochii. 2. Bolt─â ├«ngust─â prin care se termin─â cap─âtul liber al unui portal de tunel. ÔÖŽ Mulur─â orizontal─â ie╚Öit─â u╚Öor ├«n relief. [< fr. bandeau].
BAND├ôU s. n. 1. Leg─âtur─â de ├«ncins fruntea, capul, de legat ochii. 2. Cadru decorativ exterior al portalului unui tunel. 3. Mulur─â orizontal─â ie╚Öit─â u╚Öor ├«n relief, care marcheaz─â na╚Öterea unei bol╚Ťi sau limita dintre etaje. (din fr. bandeau)

Bandou dex online | sinonim

Bandou definitie

Intrare: bandou
bandou substantiv neutru