Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru bandotecă

bandotécă sf [At: DEX2 / Pl: ~eci / E: ger Bandoteck] 1 Colecție de benzi de magnetofon. 2-3 Cameră (sau dulap) în care se păstrează bandoteca (1).
BANDOTÉCĂ, bandoteci, s. f. Colecție de benzi de magnetofon. ♦ Dulap, cameră în care se păstrează această colecție. – Din germ. Bandoteck.
BANDOTÉCĂ, bandoteci, s. f. Colecție de benzi de magnetofon. ♦ Dulap, cameră în care se păstrează această colecție. – Din germ. Bandothek.
bandotécă s. f., g.-d. art. bandotécii; pl. bandotéci
bandotécă s. f., g.-d. art. bandotécii; pl. bandotéci
BANDOTÉCĂ s.f. Colecție de benzi de magnetofon; încăpere, mobilă în care se păstrează aceste benzi. [< germ. Bandothek].
BANDOTÉCĂ s. f. arhivă de benzi magnetice. ◊ încăpere, mobilă pentru benzi. (< fr. bandothèque, germ. Bandotek)

Bandotecă dex online | sinonim

Bandotecă definitie

Intrare: bandotecă
bandotecă substantiv feminin