Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 970179:

BANCRUTĂ s. (FIN.) crah, faliment, (înv. și reg.) selamet, (înv.) mofluz, mofluzenie, mofluzie, mofluzlîc, (înv., în Transilv.) cridă. (~ unei mari întreprinderi capitaliste.)

Bancrută dex online | sinonim

Bancrută definitie