Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 970103:
balamut adj., s. v. BÎLBÎIT. BÎRFITOR. BLEG. CALOMNIATOR. CLEVETITOR. DEFĂIMĂTOR. DENIGRATOR. GÎNGAV. GÎNGĂVIT. GÎNGÎIT. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PONEGRITOR. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Balamuți dex online | sinonim
Balamuți definitie
