Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 3136:

BALAMÚT, -Ă, balamuți, -te, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj. (La jocul de cărți) Măsluit. 2. S. m. și f. Flecar. ♦ Nătâng, prost. – Din rus. balamut.

Balamut dex online | sinonim

Balamut definitie