bărnuț definitie

4 definiții pentru bărnuț

bărnúț, ~ă a [At: RETEGANUL, TR. 186 / E: mg barna „brun” + -uț] 1-2 (Trs; șhp) Brunețel (1-2).
bărnúț, -ă, bărnúți, -e, adj.(reg.) oacheș, negricios.
Bărnuț (Simion) m, erudit jurisconsult român, profesă mai întâi la liceul din Blaj, luă parte activă la mișcarea ardeleană dela 1848 și funcționă apoi până la moarte ca profesor la facultatea juridică din Iași: al său Drept public al Românilor ridică excluzivismul la rangul de dogmă juridică (1808-1864).
Bărnuț v. Varnava II 6.

bărnuț dex

Intrare: Bărnuț
Bărnuț
Intrare: bărnuț
bărnuț
Intrare: Bărnuț
Bărnuț