AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpînit de dorințe puternice, cuprins de interes, pasionat (pentru lucruri folositoare). Avid de știință. ◊ Fig. Cătau toți cu ochii avizi înainte în largul oceanului. BART, E. 276. (Adverbial) Citesc avid, îmi place taina cărții. POEZ. N. 354. ♦ (Peiorativ) Cuprins de patimi nesățioase, plin de pofte nesănătoase, lacom. Avid de bani.