autotaxare definitie

8 definiții pentru autotaxare

autotaxáre sf [At: DEX2 / P: a-u~ / Pl: ~xări / E: auto1- + taxare] Compostare, de către călători, a biletelor de călătorie în autovehicule.
AUTOTAXÁRE s. f. Compostare, de către călători, a biletelor de călătorie în vehicule de transport în comun. [Pr.: a-u-] – Auto1- + taxare.
AUTOTAXÁRE, autotaxări, s. f. Compostarea, de către călători, a biletelor de călătorie în autovehicule. [Pr.: a-u-] – Auto2 + taxare.
*autotaxáre (a-u-) s. f., g.-d. art. autotaxắrii
autotaxáre s. f. (sil. a-u-) → taxare
AUTOTAXÁRE s. f. sistem de plată în autovehicule prin compostarea biletelor de către pasageri. (< auto1- + taxare)
AUTOTAXÁRE ~ări f. Compostare, de către călători, a biletelor de călătorie în autovehicule. /auto- + taxare
autotaxáre s. f. Compostarea biletelor valabile pentru o anumită călătorie de către pasagerii din tramvaie, autobuze etc. ◊ „Sistemul de autotaxare va fi extins în curând pe autobuzele care circulă pe alte trasee.” Sc. 11 IV 63 p. 1. ◊ „Călătoriile cu autotaxare. În prezent acest sistem este extins în 25 de județe.” R.l. 4 XI 77 p. 5; v. și 13 V 75 p. 5; v. și preorășenesc (din auto1- + taxare; DEX-S)

autotaxare dex

Intrare: autotaxare
autotaxare substantiv feminin
  • silabisire: a-u-