AUTOHTÓN, -Ă, autohtoni, -e, adj. (Despre populații sau indivizi; adesea substantivat) Care aparține unei regiuni unde strămoșii săi s-au stabilit din vechime, înaintea altora; băștinaș. ♦ (Despre animale și plante) Originar dintr-o anumită regiune, specific unei anumite regiuni. [Pr.: a-u-] – După fr. autochtone (< gr.).