Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru aur

Au4 sm [At: MDA ms / E: fr Au] Simbol chimic pentru aur.
├íur sn [At: COD. VOR. 22/13 / P: a-ur / V: (reg) a or, (├«vp) d- / Pl: (rar) -uri, (├«vr) -i / E: ml aurum] 1 Metal pre╚Ťios de culoare galben─â, str─âlucitoare, foarte maleabil ╚Öi foarte ductil, rareori bine cristalizat, folosit la fabricarea obiectelor de podoab─â ╚Öi de art─â, a monedelor. 2 Etalon al valorii. 3 (Mol; Buc; ├«e) Cruce de ~ Exclama╚Ťie de ap─ârare ├«mpotriva diavolului, c├ónd se roste╚Öte numele lui. 4 (Fig) Lucru de valoare. 5 (├Äc) ~ alb Apa folosit─â ca izvor de energie. 6 (├Äae) Aliaj de metale ├«ntrebuin╚Ťat ├«n stomatologie Cf: vipl─â. 7 (├Äc) ~ negru C─ârbune. 8 (├Äae) ╚Üi╚Ťei. 9 (├Äc) ÔÇô verde P─âdurea ca bog─â╚Ťie natural─â. 10 (├Äla) De ~ Valoros. 11 (├Äal) Galben-auriu. 12 (├Äal) Blond. 13 (├Äal) Str─âlucitor 14 (D. oameni; ├«al) Foarte bun. 15 (├Äs) Epoc─â de ~ Perioad─â de ├«nflorire a vie╚Ťii materiale ╚Öi spirituale. 16 (├Äe) ~ b─âtut la faur Metal ordinar care imit─â aurul. 17 (Trs; ├«c) ~ul m├ó╚Ťei Mic─â. 18 (Fig; ├«e) Gur─â de ~ Persoan─â care vorbe╚Öte mult ╚Öi frumos, conving─âtor. 19 (├Äe) Fie-╚Ťi gura de ~! S─â se ├«mplineasc─â prevestirea ta favorabil─â. 20-21 (├Äla; d. oameni) Inim─â de ~ Bun (sau milos). 22 (├Äs) V├órsta (sau veacul) de ~ Vreme foarte ├«ndep─ârtat─â c├ónd oamenii tr─âiau ├«n nevinov─â╚Ťie ╚Öi fericire. 23 (├Äla; d. vise, idealuri etc.) De ~ Intangibil. 24 (├Äs) Nunta de ~ Aniversare a 50 de ani de c─âs─âtorie. 25 Bani de aur. 26 (Fig) Bog─â╚Ťie. 27 (Fig) Bel╚Öug. 28 (Frm; ├«e) A pl─âti ├«n ~ A pl─âti foarte scump. 29 (├Äe) Sete de ~ L─âcomie de bani. 30 (├Äae) Avari╚Ťie. 31 (Frm; ├«e) A f─âg─âdui mun╚Ťi de ~ A f─âg─âdui lucruri imposibile. 32 (├Äla) S─â-l c├ónt─âre╚Öti ├«n ~ Nepre╚Ťuit. 33 (├Äe) A ├«nota ├«n ~ A fi foarte bogat. 34 Fir f─âcut din aur sau imit├ónd aurul (1), folosit la ╚Ťes─âturi sau broderii ornamentale. 35 (Pex) Ve╚Öm├ónt f─âcut sau brodat din fir de aur (34).
├üUR s. n. 1. Metal pre╚Ťios, de culoare galben─â str─âlucitoare, foarte maleabil ╚Öi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoab─â, de art─â, monede (servind din aceast─â cauz─â ╚Öi ca etalon al valorii) etc. ÔÖŽ Fig. Lucru valoros, pre╚Ťios. ÔŚŐ Aur alb = apa folosit─â ca izvor de energie. Aur negru = c─ârbune de p─âm├ónt sau (mai rar) ╚Ťi╚Ťei, considerate ca surse de energie. Aur verde = p─âdurea ca bog─â╚Ťie vegetal─â. ÔŚŐ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galben─â a aurului (1); b) valoros ca aurul (l); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ÔŚŐ Expr. Epoc─â de aur = perioad─â de ├«nflorire ╚Öi str─âlucire a vie╚Ťii materiale ╚Öi culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva ├«mplinirea unor lucruri favorabile. Nunt─â de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebr─ârii unei c─âs─âtorii. ÔÖŽ Fig. V─âpaie, str─âlucire ca a aurului (1). 2. Fir, a╚Ť─â f─âcut─â din aur (1) sau imit├ónd aurul ╚Öi folosit─â la cusut; p. ext. ve╚Öm├ónt ╚Ťesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bog─â╚Ťie; fig. bel╚Öug. ÔŚŐ Expr. A ├«nota ├«n aur = a fi foarte bogat. ÔÇô Lat. aurum.
├üUR s. n. 1. Metal pre╚Ťios, de culoare galben─â str─âlucitoare, foarte maleabil ╚Öi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoab─â, de art─â, monede (servind din aceast─â cauz─â ╚Öi ca etalon al valorii) etc. ÔÖŽ Fig. Lucru valoros, pre╚Ťios. ÔŚŐ Aur alb = ap─â folosit─â ca izvor de energie. Aur negru = c─ârbune de p─âm├ónt sau (mai rar) ╚Ťi╚Ťei, considerate ca surse de energie. Aur verde = p─âdurea ca bog─â╚Ťie vegetal─â. ÔŚŐ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galben─â a aurului (1); b) valoros ca aurul (1); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ÔŚŐ Expr. Epoc─â de aur = perioad─â de ├«nflorire ╚Öi str─âlucire a vie╚Ťii materiale ╚Öi culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva ├«mplinirea unor lucruri favorabile. Nunt─â de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebr─ârii unei c─âs─âtorii. ÔÖŽ Fig. V─âpaie, str─âlucire ca a aurului (1). 2. Fir, a╚Ť─â f─âcut─â din aur (1) sau imit├ónd aurul ╚Öi folosit─â la cusut; p. ext. ve╚Öm├ónt ╚Ťesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bog─â╚Ťie; fig. bel╚Öug. ÔŚŐ Expr. A ├«nota ├«n aur = a fi foarte bogat. ÔÇô Lat. aurum.
├üUR s. n. 1. Metal pre╚Ťios, de culoare galben─â, folosit pentru a fabrica obiecte de valoare ╚Öi (mai ales ├«n trecut) monede (servind din aceast─â cauz─â ╚Öi ca m─âsur─â a valorii). G─âtir─â o cin─â pl─âcut─â numai ├«n vase de aur. ISPIRESCU, L. 7. Unul din pintenii s─âi de aur se sf─âr├«m─â. B─éLCESCU, O. II 258. Nici unul nu poate S─â ridice-n spate Armele culcate Cu-aur ├«mbr─âcate. ALECSANDRI, P. P. 67. Nunt─â de aur =aniversare a 50 de ani de la c─âs─âtorie; petrecere organizat─â cu acest prilej. ÔŚŐ Fig. Lucru valoros, care pre╚Ťuie╚Öte mult (pentru c─â este rar). ÔŚŐ Aur alb = energia captabil─â (╚Öi foarte valoroas─â), a c─âderilor de ap─â. Aur negru = c─ârbune de piatr─â sau (mai rar) ╚Ťi╚Ťei (considerate ca valoare economic─â). ÔŚŐ Loc. adj. De aur = de culoarea galben─â a aurului; valoros ca aurul. Soarele va cerne colb de aur. BENIUC, V. 134. Ileana Simziana, cosi╚Ť─â de aur, c├«mpia ├«nverze╚Öte. ISPIRESCU, L. 23. Al vie╚Ťii vis de aur ca un fulger, ca o clip─â-i. EMINESCU, O. I 82. ÔŚŐ Expr. Epoc─â de aur = perioad─â de ├«nflorire ╚Öi str─âlucire a vie╚Ťii materiale ╚Öi culturale. Inim─â de aur = inim─â bun─â, miloas─â a omului ├«nzestrat cu ├«nalte calit─â╚Ťi. Cruce de aur (la sau cu noi) ├«n cas─â v. cruce. (Familiar) A-i fi gura de aur sau a avea gur─â de aur, se spune despre cineva c─âruia i se atribuie darul ca lucrurile bune pe care le dore╚Öte cuiva s─â se ├«mplineasc─â. ÔÖŽ Foaie sub╚Ťire, pojghi╚Ť─â din metalul descris mai sus. Obiect suflat cu aur. ÔÖŽ Fig. Poleial─â, v─âpaie, str─âlucire (ca a metalului). Aurul apusului s-a d─âr├«mat ╚Öi zarea s-a umplut de ├«nserare. SADOVEANU, L. 7. ╚śi brazdele negre le-neci in aur de soare. NECULU╚Ü─é, ╚Ü. D. 57. Luna rev─ârsa tot aurul ei ├«n odaia lui. EMINESCU, N. 81. 2. Fir f─âcut din metalul descris mai sus sau imit├«nd acest metal ╚Öi folosit la ╚Ťesut sau la cusut. Na-╚Ťi n─âframa de m─âtas─â Pe margini cu aur tras─â. Aurul c├«nd s-a topi, S─â ╚Ötii, frate, c-oi muri. ALECSANDRI, P. P. 20. Un a╚Öternut Cu aur ╚Ťesut. ALECSANDRI, P. P. 121. ÔÖŽ Ve╚Öm├«nt (scump) ╚Ťesut din asemenea fire. (├Än basme) ├Ämp─âratul era ├«mbr─âcat numai ├«n aur. POP. ÔŚŐ (Adverbial) La co╚Öarul d─âr├«mat St─â boierul r─âzimat, Numai aur ├«mbr─âcat. TEODORESCU, P. P. 326. 3. (De obicei cu sens colectiv) Bani, avere, bog─â╚Ťie; fig. bel╚Öug. S─âtul de aur ca o c─âpu╚Ö─â De s├«nge [e] boierul. BENIUC, V. 137. Aur ├«nseamn─â plugul nou, tractoarele. Ele vor br─âzda toate ogoarele ╚śi vor aduce ╚Öi-n casa noastr─â ╚Öi-n sat Via╚Ť─â mai bun─â ╚Öi rod ├«mbel╚Öugat. VINTIL─é, O. 41. ÔŚŐ Expr. A ├«nota ├«n aur = a fi foarte bogat. Sete de aur = l─âcomie de bani, goan─â dup─â avere. Plat─â ├«n aur = plat─â f─âcut─â cu un echivalent al aurului. A pl─âti cu aur = a pl─âti cu bani mul╚Ťi. A c├«nt─âri cu aur = (odinioar─â) a pl─âti pentru un obiect o cantitate de aur egal─â cu greutatea lui; (ast─âzi) a pl─âti mul╚Ťi bani. Tot aurul din lume s─â-mi fi dat, se zice pentru a exprima ideea c─â cu nici un pre╚Ť n-am fi spus sau f─âcut ceea ce ni s-a cerut.
├üUR s. n. 1. Metal pre╚Ťios, de culoare galben─â, foarte maleabil ╚Öi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de valoare ╚Öi monede (servind din aceast─â cauz─â ╚Öi ca m─âsur─â a valorii). ÔŚŐ Nunt─â de aur = a cincizecea aniversare a c─âs─âtoriei. ÔÖŽ Fig. Lucru valoros, pre╚Ťios. ÔŚŐ Aur alb = energia captabil─â a c─âderilor de ap─â. Aur negru = c─ârbune de piatr─â sau (mai rar) ╚Ťi╚Ťei. ÔŚŐ Loc. adj. De aur = de culoarea galben─â a aurului; valoros ca aurul. ÔŚŐ Expr. Epoc─â de aur = perioad─â de ├«nflorire ╚Öi str─âlucire a vie╚Ťii materiale ╚Öi culturale. Inim─â de aur = inim─â bun─â, miloas─â. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gur─â) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva ├«mplinirea unor lucruri bune. ÔÖŽ Fig. V─âpaie, str─âlucire ca a aurului (1). 2. Fir, a╚Ť─â f─âcut─â din aur (1) sau imit├ónd aurul ╚Öi folosit─â la cusut; p. ext. ve╚Öm├ónt ╚Ťesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bog─â╚Ťie; fig. bel╚Öug. ÔŚŐ Expr. A ├«nota ├«n aur = a fi foarte bogat. ÔÇô Lat. aurum.
áur (a-ur) s. n.; simb. Au
v├írg─â-de-├íur (plant─â), s. f., g.-d. art. v├ęrgii-de-├íur; pl. v├ęrgi-de-├íur
áur s. n. (sil. a-ur); simb. Au
várgă-de-áur (bot.) s. f.
AUR N├ëGRU s. v. c─ârbune, petrol, ╚Ťi╚Ťei.
VARG─é-DE-├üUR s. v. splinu╚Ť─â.
├íur, s. m. ÔÇô Metal pre╚Ťios de culoare galben─â str─âlucitoare. ÔÇô Istr. aur. Lat. aurum (Pu╚Öcariu 170; Candrea-Dens., 118; REW 800; DAR); cf. alb. ar, it., sp. oro, engad., v. prov. aur, fr. or, port. ouro. Der. aura, vb. (rar, a auri); aurar, s. m. (me╚Öter care lucreaz─â obiecte de aur; ╚Ťigan care caut─â pepite de aur; odinioar─â munceau sub supravegherea marelui arma╚Ö, ╚Öi pl─âteau so╚Ťiei domnitorului un dram (3,38 gr.) de aur ├«n chip de contribu╚Ťie anual─â), pe care Pu╚Öcariu 171 ╚Öi DAR ├«l deriv─â direct din lat. aur─ürius (atr─âg├«nd aten╚Ťia apoi c─â rezultatul normal ar fi *arar, Pu╚Öcariu, Lr., 18, a admis o analogie cu aur; este vorba mai probabil de o der. intern─â ├«n rom., cu suf. de agent -ar); aur─âreas─â, s. f. (nevasta c─âut─âtorului de aur); aur─ârie, s. f. (activitate de aurar; aurire, poleire cu aur); aurel, adj. (aurit), cuv├«nt artificial, inventat probabil de Bolintineanu; auret, s. n. (obiecte de aur); auri, vb. (a acoperi cu un strat sub╚Ťire de aur), pe care Pu╚Öcariu 172 ╚Öi DAR ├«l consider─â drept reprezentant direct al lat. aurire; auric─â, s. f. (p─âtlagin─â, Lantana Camara); auritur─â, s. f. (aurire); auriu, adj. (de culoarea aurului); auros, adj. (aurifer). ÔÇô Der. neol. aurifer, adj.; auripigment, s. m.
├üUR n. 1) Metal nobil, galben, str─âlucitor, maleabil ╚Öi ductil, din care se fac obiecte de podoab─â. Inel de ~. ÔŚŐ ~ negru c─ârbune de p─âm├ónt. Epoc─â de ~ perioad─â de ├«nflorire. 2) fig. Lucru de mare pre╚Ť (bani, avere, bog─â╚Ťie). ÔŚŐ A ├«nota ├«n ~ a fi foarte bogat. A c├ónt─âri cu ~ a pl─âti foarte scump pentru un lucru. [Sil. a-ur] /<lat. aurum
aur n. 1. metal pre╚Ťios, galben lucitor ╚Öi greu, din care se fac monede ╚Öi scule; 2. tot ce luce╚Öte ca aurul: p─âr de aur; 3. fig. splendid: viitor de aur ╚Ťara noastr─â are BOL. zilele de aur a scripturelor rom├óne EM. [Lat. AURUM].
Coasta-de-Aur f. 1. ╚Öir de dealuri calcare ├«n Fran╚Ťa pe linia desp─âr╚Ťitoare a apelor ├«ntre Ocean ╚Öi Mediterana, cu vinuri renumite ╚Öi basinuri huiliere; 2. numele unui departament francez cu 332.000 loc ╚Öi cu cap. Dijon; 3. partea litoralului Guyenii, ├«ntre Coasta Ivoriului ╚Öi Coasta Sclavilor, ocupat─â de Englezi: 651.000 loc.
Cornul-de-Aur n. numele portului din Constantinopole.
├íur n. (lat. aurum, it. sp. oro, pv. aur, fr. or, pg. ouro). Un metal pre╚Ťios galben lucitor ╚Öi gre┼ş din care se fac monete. Ce─şa ce luce╚Öte ca auru: p─âr de aur (blond). Fig.. Bog─â╚Ťie: setea de aur. Viitor de aur, splendid, fericit. Inim─â de aur, plin─â de bun─âtate. ÔÇô Auru e cel ma─ş pur, ma─ş ductil ╚Öi ma─ş maleabil metal. Poate fi redus ├«n fo─ş de grosimea a 1ăÇ25,000 de milimetri─ş. Greutatea ape─ş fiind de 1, a aurulu─ş e de 19,32. Se tope╚Öte la 1035┬░ ╚Öi se face verde. Se g─âse╚Öte ma─ş adese-or─ş ├«n p─âm├«nt ├«n stare pur─â sa┼ş nativ─â ├«n Brazilia, Chile, Mexic, California, Australia ╚Öi Alaska ╚Öi pu╚Ťin ╚Öi ├«n Transilvania. ╚śi unele r├«ur─ş poart─â aur. Un chilogram de aur pur valora 3460 de franc─ş ├«nainte de 1914. E de 15 or─ş ╚Öi jum─âtate ma─ş scump de c├«t argintu. Auru a fost pentru om tot-de-a-una semnu bog─â╚Ťii─ş ╚Öi al puteri─ş. Alchimi╚Öti─ş ├«─ş atribu─şa┼ş propriet─â╚Ť─ş supranaturale ╚Öi se ├«ncerca┼ş s─â prefac─â alte metale ├«n aur.
aur negru s. v. CĂRBUNE. PETROL. ȚIȚEI.
vargă-de-aur s. v. SPLINUȚĂ.
num─âr de aur v. sec╚Ťiunea de aur.
sec╚Ťiunea de aur (< lat. sectio aurea ÔÇ×t─âietur─â de aurÔÇŁ), caz al propor╚Ťiilor (I, 4) identificat ├«n structurile formale ale muzicii ╚Öi utilizat ├«n constituirea unor microstructuri ╚Öi sisteme (II). ├Äntre negarea absolut─â a ac╚Ťiunii sale (H. Kayser) ╚Öi absolutizarea eficien╚Ťei sale ├«n muzic─â exist─â grade diferite de apropiere teoretic─â ╚Öi practic─â. ÔÖŽ S. este cunoscut─â ├«n geometrie ca medie propor╚Ťional─â ÔÇô ├«mp─âr╚Ťirea unui segment ├«n media ╚Öi extrema ra╚Ťie: AB/AC = AC/CB. Dac─â se noteaz─â AB = a, AC = b ╚Öi CB = c, propor╚Ťia are ca formul─â algebric─â a/b = b/c. Raportul b/c dintre lungimea p─âr╚Ťii celei mai mari (AC) ╚Öi a celei mai mici (CB) este num─ârul de aur đĄ (ini╚Ťiala numelui lui Fidias). ╚śi algebric a = b + c, deci ├«n formula ini╚Ťial─â a poate fi ├«nlocuit, iar noua formul─â este (b+c)/b = b/c. ├Ämp─âr╚Ťind cu b ╚Öi ├«nlocuind b/c prin đĄ, se ob╚Ťine rela╚Ťia 1 + 1/đĄ = đĄ, care arat─â c─â num─ârul de aur difer─â de inversul s─âu prin unitate. Din ultima formul─â se deduce ecua╚Ťia de gradul al doilea ce determin─â valoarea lui đĄ: đĄ2 ÔÇô đĄ -1 = 0 de unde đĄ = (1+51/2)/2 = 1,6180339887..., un num─âr ira╚Ťional p─âtratic, aproximat de regul─â numai primele trei zecimale. Dac─â se cunoa╚Öte segmentul AB = a, s. a acestuia se determin─â prin c├ótul a/1,618; dac─â se d─â b, c = b/1,618; dac─â de d─â c, b = 1,618c. ÔÖŽ Str─âvechiul domeniu al aplic─ârii s. este arhitectura. Egiptenii construiau piramidele, ├«n care aria triunghiului unei fe╚Ťe era egal─â cu aria p─âtratului bazei, pornind de la propor╚Ťia armonioas─â a s. Grecii au ├«nv─â╚Ťat-o de la egipteni. Pitagoreicienii cuno╚Öteau, conform tradi╚Ťiei, construirea pentagonului regulat ╚Öi a pentagramei (pentagonul stelat), figuri ├«n care rela╚Ťiile s. se g─âsesc ├«n mai multe ipostaze. ÔÇ×MisterioaseleÔÇŁ propriet─â╚Ťi ale pentagramei (multiplicarea sa la infinit, r─âm├ón├ónd egal─â cu ea ├«ns─â╚Öi) au f─âcut ca aceasta s─â constituie semnul de recunoa╚Ötere al membrilor sectei pitagoricienilor (divulgarea acestor propriet─â╚Ťi, ├«n general, a secretelor 5 era considerat─â un sacrilegiu). Aprofundarea legilor s. s-a datorat unor Euclid, Proclus, Diadochos, Eudox din Cnidos, Platon (care emite postulatul existen╚Ťei a numai a cinci poliedre regulate ╚Öi nu a unui num─âr nelimitat al acestora ca ╚Öi ├«n cazul poligoanelor regulate), Claudios Ptolemaios ╚Ö.a. Cunoa╚Öterea, pe filier─â arab─â (prin trad. ├«n lb. lat., apoi direct din gr.), a Elementelor lui Euclid a men╚Ťinut treaz interesul pentru s., ╚Öi numai printre constructorii goticului ci ╚Öi printre matematicieni. Dintre ace╚Ötia, Leonardo din Pisa (1180-1250) zis ╚Öi Fibonacci a adus o revelatoare contribu╚Ťie privind propriet─â╚Ťile num─ârului đĄ, a a╚Öa-zisei ÔÇ×cre╚Öteri organiceÔÇŁ, c─âci ├«nsu╚Öi raportul s. đĄ (1+51/2)/2 reprezint─â ÔÇ×pulsa╚Ťia unei cre╚Öteri optime (omotetice, prin cre╚Öteri succesive) ├«n doi timpi, cu dou─â dimensiuniÔÇŁ (Matila Ghyka), din care rezult─â ÔÇ×╚Öirul dublu aditivÔÇŁ (Florica T. C├ómpan) al lui Fibonacci: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13... ╚śirul lui Fibonacci are proprietatea c─â fecare termen al s─âu, ├«ncep├ónd de la al treilea, este suma celor doi termeni preceden╚Ťi: 2 = 1 + 1; 3 = 1+ 2; 5 = 2 + 3;...; 13 = 5 + 8... Rena╚Öterea a ├«nregistrat extinderea principiilor ╚Öi propriet─â╚Ťilor s. la domeniile artei ├«n genere ╚Öi, cu prec─âdere, la cel al picturii (Luca Pacioli ÔÇô autorul tratatului De divina proportione, Piero della Francesca, Leonardo da Vinci ÔÇô cel din urm─â descifr├ónd raporturile s., pe care a numit-o pentru prima dat─â sectio aurea, ├«n propor╚Ťiile corpului uman), acela╚Öi moment exploziv al istoriei constituind ╚Öi ├«nceputurile studierii naturii vii ├«n leg─âtur─â cu s. (Kepler), domeniu nu mai pu╚Ťin propice pentru deducerea ╚Öi pe cale experimental─â, statistic─â a cre╚Öterii organice (de ex. ├«n botanic─â). ÔÖŽ Dac─â sunt credibile ╚Öi probatoare m─ârturiile unora dintre autorii anteriori, pitagoreicii stabiliser─â o punte de leg─âtur─â ├«ntre arhitectur─â ╚Öi muzic─â, prin aceea c─â construiser─â, ├«n Grecia Mare, temple ale c─âror propor╚Ťii erau propor╚Ťiile (I, 2) muzicale. Ev. med. ╚Öi Rena╚Öterea* au urmat vechile precepte propor╚Ťionale dar, cu toat─â aplecarea lor spre simbolica numeric─â ╚Öi spre ezoteric, nu au l─âsat dovezi sigure asupra aplic─ârii s. ├«n muzic─â (cel pu╚Ťin ├«n m─âsura ├«n care au f─âcut-o artele plastice). Cercetarea retrospectiv─â asupra propor╚Ťiilor unor fugi* de Bach sau asupra sonatei* clasice las─â s─â se ├«ntrevad─â o ordonare a arhitectonicii muzicale ├«n corformitate cu s. Astfel, ├«n cadrul schemei generale dac─â: a = ├«ntreaga parte (I) de sonat─â; b = expozi╚Ťia + dezvoltarea; c = repriza + coda, atunci forma (de sonat─â) se poate transpune (lu├ónd ca unitate o anume valoare* ritmic─â) ├«n formula algebric─â: a (├«ntreaga parte)/ b(expoz.+dezv.) = b(expoz.+dezv.)/c(repr.+coda). Expresia optim─â a ordon─ârii sec╚Ťiunilor fa╚Ť─â de ├«ntreg ca ╚Öi a sec╚Ťiunilor ├«ntre ele, s. poate s─â nu fie ├«n acest caz un act voli╚Ťional, ci unul datorat doar instinctului artistic (o paralel─â se poate stabili cu experimentul pe diferi╚Ťi subiec╚Ťi al lui Fechner, care a demonstrat o foarte larg─â propor╚Ťionare instinctiv─â a figurilor geometrice conform s.). Indubitabil pare faptul c─â, ├«n urma reafirm─ârii interesului pentru s. ├«n prima parte a sec. 20, Bart├│k avea s─â aplice s. ╚Öi num─ârul lui Fibonacci ├«n unele structuri orizontale ╚Öi verticale, ca de ex. ├«n caracteristica acord* major*-minor*. Faptul se datore╚Öte, probabil, intensei utiliz─âri ├«n muzica lui Bart├│k a pentatonicii*, forma╚Ťie ce, datorit─â ÔÇ×omogenit─â╚ŤiiÔÇŁ intervalelor ╚Öi a periodicit─â╚Ťii lor (secunde* mari ╚Öi ter╚Ťe* mici), aplicarea s. este legitim─â (cf. W. Berger, pp. 12-13). ├Äntregul sistem (II, 2) modal, mai ales ├«n situa╚Ťia trat─ârii sale prin substructuri complementare [v. mod (I, 10)], apt ├«n a supune structura intona╚Ťional─â a unei ordon─âri prin s. Prima aplicare consecvent─â a principiului s., se datore╚Öte lui W. Berger (Moduri ╚Öi propor╚Ťii, 1963) care, lu├ónd ca etalon m─ârimea semitonului* temperat* (celelalte m─ârimi, tonul*, tonul+semitonul, sunt ├«n fapt multiplii ai celui dint├ói), verific─â unele structuri ÔÇ×naturaleÔÇŁ, dac─â nu totalitatea lor, prin s.; suntem mai cur├ónd ├«n prezen╚Ťa unei explicit─âri a structurilor dec├ót ├«n aceea a explic─ârii lor ├«n sensul sistematicii tradi╚Ťionale, explicitate ce are ├«ns─â ca rezultat: a) crearea unei constela╚Ťii de moduri ÔÇ×sintetizateÔÇŁ, cum le-a numit autorul aplicabile ├«n propria-i muzic─â dar ╚Öi ├«n aceea a altor compozitori (ex. A. Stroe, ├«n Arcade, 1963), ╚Öi b) o reafirmare a melodicului (melodia* fiind ├«n general o succesiune de intervale* de tipul s.) care, concretizat aici ├«n formule (I, 3) modale, ordoneaz─â spa╚Ťiul dodecafonic*; aceast─â ordonare pe temeiul formulei, deci a unui element mai pu╚Ťin abstract ╚Öi nicidecum exterior actului sonor ÔÇô cum fusese seria* ÔÇô ╚Ťine seam─â, dimpotriv─â, de natura ╚Öi legit─â╚Ťile inexorabile ale muzicalului. Sin.: num─âr de aur; propor╚Ťie divin─â. Echiv. fr. section dÔÇÖor; germ. goldener Schnitt; engl. golden section.
Au, simbol chimic pentru aur.
├üUR (lat. aurum) s. n. 1. Element chimic (Au; nr. at. 79, m. at. 196,97, densitate 19,3, p. t. 1.063 ┬░C, p. f. 2.600 ┬░C, duritate 2,5). Metal pre╚Ťios de culoare galben─â, str─âlucitor, cel mai maleabil ╚Öi mai ductil dintre metale, bun conduc─âtor de c─âldur─â ╚Öi electricitate. Se g─âse╚Öte ├«n natur─â ├«n stare nativ─â, ├«nso╚Ťind cuar╚Ťul, pirita, galena etc. ╚Öi ├«n nisipuri aurifere. A. este complet inert fa╚Ť─â de aer ╚Öi ap─â, foarte rezistent din punct de vedere chimic, solubil numai ├«n ap─â regal─â ╚Öi cianuri alcaline. Func╚Ťioneaz─â ├«n combina╚Ťii ├«n st─ârile de valen╚Ť─â 1 ╚Öi 3. Se utilizeaz─â aliat cu cuprul sau argintul, pentru fabricarea de podoabe, obiecte de art─â etc. Concentra╚Ťia a. ├«n aliaje se exprim─â ├«n carate. Cunoscut din antic. ÔÖŽ Loc. De aur = extrem de valoros. Nunt─â de aur = a cinzecea aniversare a c─âs─âtoriei cuiva. 2. Lucru extrem de pre╚Ťios; bani (de aur 1); avere, bog─â╚Ťie. ÔÖŽ Aur alb = energie produs─â de for╚Ťa apelor (curg─âtoare). Aur negru = a) c─ârbune (de p─âm├«nt); b) ╚Ťi╚Ťei.
AURI SACRA FAMES! (lat.) blestemata foame de aur! ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, III, 56. Mobilul pentru care regele Traciei, Polimnestor, l-a ucis pe Polidor, fiul lui Priam, ce-i fusese ├«ncredin╚Ťat ├«mpreun─â cu aurul Troiei. Setea de avere, care ├«mpinge la tic─âlo╚Öii.
CLO╚śCA CU PUII DE AUR v. Pietroasele.
CORNUL DE AUR (HALIÇ), golf lung de 6 km, pe malul european al Bosforului, separînd orașul Istanbul în cartierele Pera și Glata, la N și Stambul, la S.
HOARDA DE AUR, stat feudal mongolo-t─âtar, ├«ntemeiat de Batu Han ├«n urma campaniilor de cucerire din 1236-1243 pe un vast terit., ce cuprindea Asia Central─â ╚Öi E Europei; capitala la Sarai-Batu, apoi la Berke Sarai. Apogeul puterii politice ╚Öi militare, precum ╚Öi al expansiunii teritoriale a H. de A. a fost atins ├«n timpul hanilor Uzbek (1313-1341) ╚Öi Djanibek (1342-1357). ╚śi-a extins domina╚Ťia ╚Öi asupra unei p─âr╚Ťi a spa╚Ťiului rom├ónesc. Cnezatele ruse╚Öti s-au aflat ├«n raporturi de vasalitate fa╚Ť─â de H. ├Än a doua jum─âtate a sec. 14 a ├«nceput procesul de destr─âmare a H. de A., pe ruinele c─âreia s-a constituit, ├«n sec. 15, mai multe forma╚Ťiuni, printre care hanatele Crimeea (c. 1430), Kazan (1438) ╚Öi Astrahan (1466).
L├éNA DE AUR (├«n mitologia greac─â), l├óna berbecului ├«naripat pe care au zburat Frixos ╚Öi sora sa, Hele, pe deasupra Helespontului. Ajuns ├«n Colhida (S Caucazului), Frixos sacrific─â berbecul ╚Öi d─âruie╚Öte L. de a. regelui Aietes, at├órn├ónd-o de un stejar sacru. Dob├óndirea L. de a. a constituit apoi ╚Ťelul expedi╚Ťiei argonau╚Ťilor.
L├éNA DE AUR, ordin cavaleresc ├«nfiin╚Ťat ├«n 1429, la Bruge, de c─âtre Filip cel Bun, duce de Burgundia, ├«n onoarea iubitei sale Marie de Crumbrugge, care avea un p─âr auriu-ro╚Öcat. Alc─âtuit ini╚Ťial din 24 de cavaleri, ╚Öi-a m─ârit num─ârul la 50, mare maestru fiind ducele de Burgundia. ├Än 1477, c├ónd Burgundia a intrat ├«n st─âp├ónirea Habsburgilor, ├«mp─âratul a devenit mare maestru.
AUR subst. 1. Aur Gh.; Auru, T. (17 A V 375); 2. Aura f. (Hur). 3. Auric/─â, pren. cu sensul de ÔÇ×drag─âÔÇŁ (Has); -a f. 4. Auraru, (Tg-Jiu). 5. Aurei, s.
ORONTIUM L., BASTONUL DE AUR, fam. Araceae. Gen cu o singur─â specie, plante de ap─â, flori hermafrodite (6 petale, rar 4, 6 sau 4 stamine), originar─â din America de N, ├«n ape ad├«nci (au frunze alungite ╚Öi florile la suprafa╚Ť─â) ╚Öi ├«n ape pu╚Ťin ad├«nci (cre╚Öte p├«n─â la 38-45 cm ├«n─âl╚Ťime, cu frunze mari, viguroase, verzi-alb─âstrui).
Ioan Gur─â de Aur (Hrisostom) (347-407 d. Hr.), sf├ónt, n. ├«n Antiohia, patriarh al Constantinopolului ╚Öi unul dintre cei patru mari dasc─âli ai Bis. Ortodoxe, persecutat de ├«mp─âr─âteasa Eudoxia ├«n mai multe r├ónduri. Din operele sale au tradus ├«n rom├óne╚Öte ├«n sec. 19 I. Barac (Despre preo╚Ťie) ╚Öi episcopul Melchisedec mai multe predici. Pentru ne├«ntrecuta sa oratorie a fost numit ÔÇ×Gur─â de AurÔÇŁ. Este autorul liturghiei care-i poart─â numele, precum ╚Öi a numeroase c├ónt─âri religioase ╚Öi liturgice. Dup─â Tradi╚Ťie, el a introdus c├óntarea numit─â tropar. Moa╚Ötele sale se afl─â la Vatican. Bis. ├«l s─ârb─âtore╚Öte la 13 noiembrie, 27 ianuarie ╚Öi, ├«mpreun─â cu Vasile cel Mare ╚Öi Grigore Teologul, la 30 aceea╚Öi lun─â.
a avea mâini de aur expr. a fi îndemânatic / dibaci
a înota în aur / în bani expr. a fi bogat.
a t─âia g─âina care face ou─âle de aur expr. a sacrifica o surs─â de c├ó╚Ötiguri mici, dar constante, ├«n speran╚Ťa unui c├ó╚Ötig mai mare.
AUR baib─â, bulg─âr, cham, goldeanu, ro╚Öea╚Ť─â, somnacai, sumocai, ╚Öumracai.
aurul m├ó╚Ťului expr. (glum.) metal comun asem─ân─âtor la aspect cu aurul
Epoca de Aur expr. (iron.) anii 1980-1989 ai dictaturii comuniste ├«n Rom├ónia, marca╚Ťi de cea mai drastic─â sc─âdere a nivelului de trai.
m├ónu╚Ť─â de aur expr. (intl.) ho╚Ť de buzunare.

Aur dex online | sinonim

Aur definitie

Intrare: aur
Au simbol
aur substantiv neutru (numai) singular
  • silabisire: a-ur
Intrare: Aur
Aur
Intrare: varg─â-de-aur
varg─â-de-aur substantiv feminin
Intrare: bastonul-de-aur
bastonul-de-aur substantiv neutru articulat botanic─â