Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1018629:

asertóric, ~ă a [At: MAIORESCU, L. 61 / V: (înv) -iu / Pl: ~ici, -ice / E: fr assertorique] (Liv) 1 Asertiv. 2 (Îs) Judecată ~ ă Judecată în care se afirmă sau se neagă ceva fără a prezenta dovezi.

Asertoric dex online | sinonim

Asertoric definitie