Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ascunz─âtoare

ascunz─âtor, ~oare [At: I. RUSSET (1836), ap. HEM 1833 / Pl: ~i -oare / E: ascunde + ~(─â)tor] 1-2 smf, a (Persoan─â) care ascunde (1) ceva. 3-4 smf, a (Rar) (Persoan─â) care se ascunde (1) de cineva. 5 sf Loc ├«n care po╚Ťi ascunde (1) ceva sau pe cineva Si: ascunzi╚Ö (1), (pop) taini╚Ť─â, (├«vp) ascunsoare (1), (├«vr) ascunz─âtur─â (2). 6 sf Loc de p├ónd─â Si: ascunzi╚Ö (2), (├«vr) ascunsoare (2), ascunz─âtur─â (3).
ASCUNZ─éT├ôR, -O├üRE, ascunz─âtori, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care ascunde. 2. S. f. Loc ├«n care se poate ascunde cineva sau ceva. 3. S. n. (├Än sintagma) Ascunz─âtor de fl─âc─âri = pies─â care se monteaz─â la gura ╚Ťevii unei arme de foc pentru a mic╚Öora vizibilitatea fl─âc─ârii exploziei. ÔÇô Ascunde + suf. -─âtoare.
ASCUNZ─éTO├üRE, ascunz─âtori, s. f. Loc ├«n care se poate ascunde cineva sau ceva. ÔÇô Ascunde + suf. -─âtoare.
ASCUNZ─éTO├üRE, ascunz─âtori, s. f. Loc retras ├«n care cineva se poate ascunde sau ├«n care poate ascunde un obiect ca s─â nu fie v─âzut sau g─âsit de al╚Ťii. V. taini╚Ť─â. ├Än ultimul timp ├«l auzeam cum se ridica din ascunz─âtoarea lui. SAHIA, N. 115. P├«n─â m├«ine... va scoate din ascunz─âtoare pe nelegiuitul f─âptuitor. GALACTION, O. I 256. ├Än aceast─â ascunz─âtoare vei g─âsi ni╚Öte haine ╚Öi podoabe de ├«mp─âr─âteas─â. ISPIRESCU, L. 143. ÔŚŐ Fig. O suflare de v├«nt r─âzlea╚Ť─â ╚Öi molatec─â, furi╚Ö├«ndu-se din ascunz─âtoarea-i r─âcoroas─â de frunzi╚Ö ├«ntunecos, se ab─âtu f─âr─â de veste peste ├«ntinderea ├«nflorit─â din fa╚Ťa mea. HOGA╚ś, M. N. 166.
ASCUNZ─éTO├üRE, ascunz─âtori, s. f. Loc ├«n care se poate ascunde cineva sau ceva. ÔÇô Din ascunz (prez. ind. al lui ascunde) + suf. -─âtoare.
ascunzătoáre s. f., g.-d. art. ascunzătórii; pl. ascunzătóri
ascunzătoáre s. f., g.-d. art. ascunzătórii; pl. ascunzătóri
ASCUNZ─éTO├üRE s. ascunzi╚Ö, cotlon, (rar) ascunz─âtur─â, (pop.) taini╚Ť─â, (Mold.) tain─â, (├«nv.) ascuns, ascunsoare. (╚śi-a g─âsit cu greu o ~.)
ASCUNZĂTOÁRE ~óri f. Loc în care se ascunde cineva sau ceva. A ieși din ~. /ascunz (a ascunde) + suf. ~ătoare
ascunzătoare f. loc de ascuns, de pândă.
ascunzător a. și m. care ascunde, făcând nevăzut și neauzit.
ascunz─âtoare f., pl. or─ş. Loc de ascuns (de stat ascuns): a te r─âpezi din ascunz─âtoare. ÔÇô Vech─ş ascunsoare.
ASCUNZ─éTOARE s. ascunzi╚Ö, cotlon, (rar) ascunz─âtur─â, (pop.) taini╚Ť─â, (Mold.) tain─â, (├«nv.) ascuns, ascunsoare. (╚śi-a g─âsit cu greu o ~.)

Ascunz─âtoare dex online | sinonim

Ascunz─âtoare definitie

Intrare: ascunz─âtoare
ascunz─âtoare substantiv feminin
Intrare: ascunz─âtor (adj.)
ascunz─âtor adjectiv
Intrare: ascunz─âtoare
ascunz─âtoare substantiv feminin