arogant definitie

15 definiții pentru arogant

arogánt, ~ă [At: GALACTION, O. 302 / Pl: ~nți, ~e / E: fr arrogant] 1-2 smf, a (Persoană) care se poartă cu aroganță. 3 av Cu aroganță. 4 a Care trădează aroganță.
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță; înfumurat, impertinent. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. Care se poartă cu aroganță, cu semeție; obraznic. V. semeț.
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță. – Fr. arrogant (lat. lit. arrogans, -ntis).
arogánt adj. m., pl. arogánți; f. arogántă, pl. arogánte
arogánt adj. m., pl. arogánți; f. sg. arogántă, pl. arogánte
AROGÁNT adj. v. obraznic.
Arogant ≠ modest, simplu
AROGÁNT, -Ă s.m. și f. Încrezut, înfumurat; obraznic. [Cf. fr. arrogant, lat. arrogans].
AROGÁNT, -Ă adj. (și s.) care manifestă aroganță. (< fr. arrogant, lat. arrogans)
AROGÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este fudul, înfumurat; care se poartă cu aroganță; îngâmfat; înfumurat. /
arogant a. care se crede mai presus ca alții. ║ adv. obraznic.
*arogánt, -ă adj. (lat. árrogans, -ántis). Obraznic, țanțoș. Adv. În mod arogant.
AROGANT adj. impertinent, insolent, ireverențios, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș, (livr.) prezumțios, (rar) neînfrînat, (pop. și fam.) țîfnos, (înv. și reg.) rușinat, (Transilv.) șulhetic, (înv.) nerușinos, (fam. fig.) botos. (O atitudine ~.)

arogant dex

Intrare: arogant
arogant adjectiv